„Sâmbra Oilor” reprezintă cea mai mare serbare câmpenească, legată de ocupaţia tradiţională a păstoritului, serbare ce se desfăşoară anual în luna mai şi simbolizează venirea primăverii şi ieşirea oilor la păscut. Dealul de la Huta Certeze a găzduit duminica, 6 mai cea de-a LXII-a ediție a Sâmbrei Oilor, eveniment tradițional marcat de urcarea oilor la munte, la pășunat.
Este un bun prilej pentru o frumoasă petrecere câmpenească, unde, după ce s-au pus la punct problemele legate de oierit, se mănâncă şi se bea.
Înainte de a urca pe munte, atât oile cât şi stăpânii lor sunt stropiţi cu apă sfinţită pentru purificare, iar scăldatul în apa curată a pâraielor de munte, spălatul cu roua plantelor, prepararea unor alimente rituale sau pronunţarea de formule magice fac parte din obiceiurile locale ale sărbătorii.
După toate acestea, se măsoară şi se crestează pe un răboj laptele dat de oile fiecărui sâmbraş. Pe baza acestui semn se calculează apoi cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia în toamnă, la spargerea stânii.
Dintre oficialități la eveniment au participat: prefectul județului Satu Mare, Darius Filip; subprefectul Altfatter Tamas; ministrul Tineretului și Sportului Ioana Bran; ministrul Sănătății, Sorina Pintea; fostul ministru al Apărării, senatorul Gabriel Leș; secretarul de stat din cadrul Ministerului de Finanțe, Florin Iura; președintele Consiliului Județean, Pataki Csaba; eurodeputatul Daniel Buda; prefecții din Maramureș și Cluj, peimarul orasului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca; primarul din Certeze, Petru Ciocan, etc.
Sunt zone în care localnicii îi spun „Ruptul Sterpelor” sau „Sâmbra Oilor”, însă, în esenţă, obiceiul e acelaşi: ciobanii îşi urcă oile la munte, unde, după primul muls, se cântăreşte cantitatea de lapte dată şi se împarte la numărul de proprietari, astfel încât se va şti cât caş, câtă brânză şi câtă urdă va primi fiecare pe parcursul anului.
Însă cea mai celebră e „Sâmbra Oilor” de la Dealul Huta Certeze și Moișeni, care se desfăşoară an de an, în prima duminică din luna mai şi care reuneşte mii de locuitori din județul Satu Mare şi nu numai. Aici, oile sunt urcate în munţi, iar ciobanii îşi primesc partea de lapte şi de brânză, gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză.
După ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor. „Sâmbra oilor” este un obicei străvechi din „Ţara Oaşului”, judeţul Satu Mare.
Sâmbra oilor, este sărbătorită prin muzică şi dansuri în port popular, ea are loc la Ruptul Sterpelor, adică separarea şi numărarea oilor ca şi măsurarea laptelui de către ciobanii care pornesc cu turmele spre pajiştile din munţi.
Termenul „sâmbră” semnifică o înţelegere, o reglementare gospodărească, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Încă de la Sfântul Gheorghe şi până la sărbătoarea Sf. Constantin şi Elena, crescătorii de oi din toate cele 23 de sate oşeneşti se adună în fiecare localitate pentru a stabili împreună unde vor face stânele în acel an, cine le va fi baci şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului.
La începutul lunii mai toate mioarele din sat sunt duse la stână. Înainte însă, pentru ca animalele să fie sănătoase şi să dea lapte mult, sunt binecuvantate de preot. Însă nu acesta este secretul pentru ca oile să dea mult lapte. Ciobanii spun că mioarele trebuie dezmierdate.
Din laptele lor gospodarii vor face caş şi alte soiuri de brânză. Reţeta nu este complicată, dar este secretă. Şase litri de lapte la un kilogram de caş. Acesta este pus la stors, iar după ce treaba este terminată, toată lumea trece la dans de sâmbra oilor.
Pe scena evenimentului din acest an au urcat:
- Irina Man și Grupul din Bixad
- Petrică Mureșan
- Ansamblul Folcloric „Tulnicul” din Maramureș
- Gheorghe Turda
- Ansamblul Folcloric al Județului ,,DORURI SĂTMĂRENE’’ și Palatul Copiilor Satu Mare
Ansamblul Folcloric „Florile Tărnii”
Ansamblul Folcloric „Cununița Năzdrăvană”
Georgiana –Țâpuritoarea Oașului
Mihai Zele și Ansamblul Țara Oașului
Ansamblul Florile Turțului
Țâpuritoarele din Batarci – Maria Hosu
Grupul de țâpuritoare din Racșa.
A. B.
