joi, martie 28, 2024
AcasăLocaleAdormirea Maicii Domnului în tradiția sătmărenilor

Adormirea Maicii Domnului în tradiția sătmărenilor

Tradiții și obiceiuri de Sfântă Mărie Mare

În fiecare an, la 15 august, Biserica serbează “Adormirea Maicii Domnului” (praznic cunoscut în popor și sub numele de “Sfântă Mărie Mare”), în amintirea adormirii și mutării Fecioarei Maria cu trupul la cer, de unde veghează asupra întregii omeniri, revărsându-și mila peste cei care își pun nădejdea în ea ca mijlocitoare către Fiul ei și Dumnezeul nostru. De mult ar fi pierdut Dumnezeu neamul omenesc, spun Sfinții Părinți, din cauza păcatelor noastre, dacă Maica Domnului nu ne-ar fi luat apărarea cu lacrimi fierbinți de mamă și cu suspine negrăite: “Mai lasă-i, Doamne, mai acordă-le o șansă. Poate, poate se vor îndrepta”. O lacrimă, un cuvânt, o mijlocire a Maicii Domnului pot șterge păcatele noastre și pot stinge mânia dumnezeiască.

Această sărbătoare este așteptată și cinstită de către credincioșii sătmăreni aproape cu aceeași bucurie și intensitate ca Paștile și Crăciunul. În fiecare zi a postului Sfintei Mării, cu mic cu mare, creștinii participă la “Paraclisul Maicii Domnului”, la biserică. Maica Domnului deține un loc special și în inima locuitorilor din această parte a țării. Potrivit tradiției, în satele noastre, la mănăstiri și la biserici femeile duc fructe coapte, faguri de miere, ca pomană pentru sufletele celor adormiți. Pomana se face și la cimitir, pentru cei săraci, prilej cu care se tămâiază și mormintele. Pomenile se dau mai ales pentru cei care au pierit de morți năpraznice: arși, înecați, devorați de animale sălbătice, trăzniți, accidentați. Nu se fac pomeniri pentru sinucigași. Unele Marii și Mării își țin ziua, sărbătorindu-și “patroana” și ocrotitoarea. La fel procedează și bărbații care poartă numele de Marin, Mărin sau Marian. Totuși, unele femei se feresc să-și serbeze acum onomastica, fiindcă e vorba de o adormire, amânând momentul pe la Sfântă Mărie Mică (8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului).

Tot în această zi se organizează târguri mari, în cadrul cărora se comercializează obiecte confecționate din ceramică, oale de lut, ulcele, căni, farfurii. De fapt, după 15 august încep târgurile și iarmaroacele de toamnă. De asemenea, se fac hore prin sate. În Țara Oașului (de exemplu, la Certeze) se ține dansul la ciupercă. Ciuperca este locul în care se desfășoară horele în sărbători. Aici se “gioacă” până seara târziu, creștinii povestind minunile Maicii Domnului făcute atunci când “i-au prins jidovii feciorul”. În această zi, rodul viilor începe să se coacă și, ca atare, se tocmesc pândarii, luându-se măsuri de protecție a podgoriilor. Bărbații își schimbă pălăria cu căciula. Este bine ca oamenii să mănânce acum pentru prima dată struguri și miere de albine. Despre struguri vorbesc și unele stihuri, ca de pildă:

“Iar (numele persoanei) să fie curat, luminat

Ca steaua din cer

Ca roua din câmp

Ca strugurii în vie

În ziua de Sfântă Mărie.

Totodată, acum este vremea când turmele de oi “scoboară” de la munte, potrivit cântecului:

“La Sfântă Mărie Mare

Tulesc oile devale

Și se duc și nu mai vin

Pân’ la Sfântul Constantin”.

În sate, toți gospodarii se pregătesc de ospețe. Musafirii sunt ospătați cu pălincă, sarmale, coptături. Fiecare gazdă își dichisește casa, șura, curtea, întreaga gospodărie, pentru a-și întâmpina oaspeții așa cum se cuvine.

Procesiuni la mănăstirile sătmărene

Pe întreg cuprinsul județului Satu Mare se organizează pelerinaje și procesiuni la mănăstiri. Maica Domnului este protectoarea tuturor călugărilor și a călugărițelor, iar mănăstirile sunt grădinile ei. Județul nostru este presărat cu o salbă frumoasă de mănăstiri, adevărate oaze de liniște, potrivite pentru unirea omului cu Dumnezeu, cu Maica Domnului și cu Sfinții prin rugăciune. La mănăstirile de la Bixad, Măriuș, Scărișoara, Portărița, Țeghea etc., vin mii și mii de oameni pe jos, din satele învecinate și nu numai, chiar și din alte județe, parcurgând zile întregi, indiferent de starea vremii. De pildă, credincioșii din Mădăras călătoresc o zi și jumătate până la Mănăstirea Bixad. Niciun efort nu este prea mare pentru a ajunge la întâlnirea cu “Maica cerului și a pământului”. În fața grupurilor de pelerini merg persoanele care poartă praporii și crucile. Uneori, credincioșii sunt însoțiți de preoții din parohiile lor. Împreună intonează din toată inima cântări în cinstea Maicii Sfinte: “O, Măicuță Sfântă”, “O, Marie Maică Sfântă”, “Astăzi Maica-n cer se duce”, “Adormirea Maicii Domnului”, “Fecioara la munte”, “Maică Pururea Fecioară”, “Marie Sfântă Fecioară”, “O, Maică dulce a vieții mele”, “Lacrimi mari” ș.a. Astfel, “cu cântare de mărire”, creștinii se îndreaptă spre mănăstiri:

          “Ajută-ne Măicuță

Să ne rugăm mereu

Să credem totdeauna

Că este Dumnezeu”.

La intrarea fiecărui grup pe porțile mănăstirii încep să bată clopotele în semn de “bun-venit”. Se înconjoară de trei ori biserica mănăstirii și din toate piepturile răsună refrenul:

“Nu lăsa Măicuță

Să pierim pe cale

Căci noi suntem fiii

Lacrimilor tale.

Vino, Maică, iară

Nu lăsa să piară

Țara și poporul

Turma și păstorul”.

Este o atmosferă de rugăciune cu adevărat înălțătoare. Începe privegherea de toată noaptea. În picioare (cei mai tineri) sau așezați pe pături (cei mai în vârstă), credincioșii participă cu întreaga ființă la slujbele închinate Maicii Domnului. Se începe cu Vecernia, urmând Paraclisul, Acatistul, Prohodul și Taina Sfântului Maslu. Creștinii se roagă împreună, cântă, ascultă cuvântul lui Dumnezeu predicat de preoți, sărută sfintele icoane ale Fecioarei Maria, își mărturisesc păcatele și apoi așteaptă cu nerăbdare Sfânta Liturghie pentru a se uni cu Iisus Hristos, Fiul Mariei, prin Sfânta Împărtășanie.

Pe lângă mănăstiri își fac simțită prezența și “precupeții”, instalându-și tarabele unde găsesc o palmă de loc. Se vând prăjiturele colorate, turte înșirate pe ață, diferite mărgele, lănțișoare, iconițe, suveniruri. Acestea se dăruiesc acasă copiilor sau rudeniilor ca o amintire sau celor care n-au putut fi de față la sărbătoare din motive binecuvântate.

Așadar, noi avem în cer o Mamă bună și milostivă, care duce la Fiul ei lacrimile și rugăciunile noastre. Ea ne ajută tuturor dacă ne punem nădejdea în puterea ei. După cum Maica Domnului a fost mereu prezentă în viața Mântuitorului Iisus Hristos, tot așa ea este prezentă pentru totdeauna în viața Bisericii lui Dumnezeu. Ea cere milă și ajutor de la Fiul ei pentru fiecare creștin care se roagă cu umilință, cu dragoste, cu credință și cu pocăință în fața icoanei sfinte. Ea este apărătoarea și mângâietoarea creștinilor, precum spune Î.P.S. Justinian Chira. În clipele cele mai grele din viața lor, creștinii o au drept ocrotitoare, apărătoare și mijlocitoare către Hristos Dumnezeu. Ei i se roagă toți ca unei adevărate Mame și nimeni nu rămâne nemângâiat și neajutat de Maica Domnului.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente