În primele șase luni ale anului, în pădurile din România s-au tăiat 179.950 de metri cubi de lemn. În total, vorbim de un prejudiciu material de aproximativ 8,9 milioane de euro și o pagubă asupra naturii care poate fi recuperată în zeci, chiar sute de ani.
„Am cerut regiei Romsilva, încă din luna martie, să își facă ordine în păduri. Conducerea instituției a demarat în toată țara controale ample la Direcții și Ocoale Silvice, rapoartele acestora fiind în curs de finalizare.
Eu însămi verific situația în teren prin sondaje. Le-am cerut aplicarea drastică a cadrul legal existent, iar pe măsură ce rapoartele vor fi finalizate, le vom face publice. Din nefericie, actualul cadru legal face dificilă sau chiar imposibilă luarea măsurilor necesare ce se impune”, a reacționat ministrul MAPP, Lucia Varga.
Un raport al Curții de Conturi arată că tăierile ilegale nu sunt infracțiuni izolate, ci au devenit un fenomen la nivel național. Reprezentanții Ministerului pentru Ape, Păduri și Piscicultură (MAPP) spun că în multe zone pădurile au fost lăsate la îndemâna hoților, iar în acest moment există o stare anormalitate, o situație critică care necesită măsuri speciale pentru a salva în ultimul ceas pădurile din România de la procesul de distrugere.
Ofensiva drujbelor după Revoluția din `89
Tot Curtea de Conturi arată că volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier în perioada 1990 – 2011, proprietate de stat și privată, acoperă o suprafață de peste 366.000 de hectare. Mai exact, în România s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn.
„Asta înseamnă că România a pierdut peste cinci miliarde de euro din cauza tăierilor ilegale. Efectele le vedem. Inundațiile sunt efectele acestor tăieri ilegale”, a declarat ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga.
Într-un raport realizat de Greenpeace, pe baza răspunsurilor primite de la autorități, în perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel național, 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, pentru care s-au dat amenzi contravenționale și întocmit dosare penale, în funcție de gravitatea faptei. „Altfel spus, 10.485 de cazuri pe an și circa 29 de tăieri ilegale pe zi. Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost înregistrate în județele Argeș, Gorj și Prahova, totalizând 11.258 de cazuri în perioada 2009-2011.
Începând cu anul 2010, Jandarmeriei i-au fost reduse atribuțiile, în momentul de față putând având doar atribuții de constatare, nu și de sancționare în domeniul tăierilor ilegale de arbori. În ceea ce privește numărul cazurilor de tăieri ilegale înregistrat de autorități, trebuie ținut cont de faptul că acestea sunt doar cazurile înregistrate de autorități, numărul total de tăieri ilegale de arbori fiind mai mare, la acesta adăugându-se și cazurile care nu au fost identificate de autorități”, concluzionează în raport cei de la Greenpeace.
Cele patru puncte esențiale ale noului Cod Silvic
Una dintre principalele cauze ale furturilor de lemn din păduri este legislația permisivă, care, potrivit organizațiilor de protecția a mediului și preprezentanților MAPP, a fost modificată de-a lungul anilor astfel încât este indulgentă cu hoții. Noul Cod Silvic anunță salvarea pădurilor.
Vor fi patru direcții pe care va merge Noul Cod Silvic. Se dorește „exploatarea rațională a pădurilor, apoi înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemne, gestionarea eficientă și durabilă a micilor proprietăți și descurajarea exportului”.
Potrivit reprezentanților Romsilva, exploatarea va fi făcută de firme specializate, iar lemnul obținut se va vinde în depozite special amenajate. Una dintre propunerile în noul Cod Silvic este aceea că administratorul pădurii va scoate la licitație serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu plăcuțe cu număr de înregistrare și cu serie și va fi comercializat de către administrator. Tot administratorul va întocmi avizul de însoțire a mărfii.
De asemenea, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, spune că o altă modificare importantă este cea referitoare la capitolul infracțiuni, care prevede pedepse penale pentru cei care fură lemne.
„Vom aplica Codul Penal pentru furtul de masă lemnoasă, așa cum se aplică pentru orice furt. Dacă fură cineva o conservă dintr-un supermarket se alege cu dosar penal, însă dacă vorbim în acest moment de furtul de lemne, situația este cu totul alta. Nu văd de ce”, a spus Lucia Varga. Ministrul crede că prin noul Cod Silvic va stopa cu până la 70% furtul de lemne.
ONG-urile: „95% din punctele noastre au fost preluate”
Inițial, prin modificări aduse unor articole, proiectul noului cod silvic „crea posibilitatea scoaterii de suprafețe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor”, arăta Coaliția de Mediu si WWF-România.
Alianța celor două organizații de protecția mediului au venit și cu argumentul că Fondul forestier în România ocupă o suprafață mai mică de 1/3 din teritoriul țării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% și, mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier național pe regiuni de dezvoltare și județe este neuniformă”.
De asemenea, cele două instituții au insistat și ca noile legi ale pădurilor să cuprindă și mai multe articole cu privire la conservarea biodiversității ecosistemelor forestiere, „fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate în mod clar care sunt pârghiile de ocrotire și menținere a acesteia”.
„Am avut o listă foarte bine fundamentată pe articole, ce ar face diferența între codul existent și propunerea făcută. Dacă rămâne cum este acum e bine. Deocamdată, Ministerul a preluat 95% din punctele noastre. Tot ce ține de buna gospodărire a pădurilor în România pe termen lung, toate propunerile noastre au fost încorporate.
Sigur, în cadrul unei legi, Guvernul are un punct de vedere, iar în acel punct se regăsesc doleanțele noastre. Codul Silvic, așa cum e acum, nu are puncte problematice deosebite. Urmează dezbaterea la nivel parlamentar și sperăm că nu vor apărea acolo probleme, să fie schimbări în propunerea de acum”, a explicat directorul Program Păduri și Arii Protejate în cadrul WWF România, Costel Bucur, pentru Yahoo! News.
Din punct de vedere al structurii pe specii, pădurile cuprind următoarele specii principale: fag (32%), molid (23%), stejar (17%), brad (5%), diverse specii de esență tare (5%), alte specii de esență moale (15%) și alte rășinoase (2%).
