joi, martie 28, 2024
AcasăsusEminescu la proba de limba română la BAC

Eminescu la proba de limba română la BAC

Elevii claselor a XII-a au susținut, luni, prima probă scrisă de la bacalaureat, la Limba și literatura română, pentru care au fost pregătite două tipuri de subiecte, pentru profilul umanist și respectiv cel real.

Analiza unui fragment din nuvela „Omul din vis” de Cezar Petrescu, un text argumentativ despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos și un eseu despre viziunea asupra lumii într-un text poetic al lui Eminescu au fost subiectele la Limba română de la bacalaureat, profilul real.

Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la Limba și literatura română de la examenul de bacalaureat, la profilul real și filiera tehnologică, a fost cea cu numărul 4. Candidații au avut de rezolvat trei subiecte cu mai multe cerințe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

La primul subiect, pe un fragment din nuvela „Omul din vis” al lui Cezar Petrescu, candidații au avut de rezolvat mai multe cerințe vizând cunoștințe de vocabular, limbă română și gramatică.

Câte două puncte au fost acordate pentru primele trei cerințe, respectiv găsirea sinonimului potrivit pentru sensul din text al cuvintelor „straniu” și „făgăduisem”, explicarea rolului cratimei în secvența „câte-o hârtie” și construirea unui enunț în care să se folosească o locuțiune sau expresie care să conțină substantivul „os”.

Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele cinci cerințe ale primului subiect: Precizează două motive literare, prezentate în textul dat; Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat; Transcrie, din textul dat, două secvențe care conturează dimensiunea temporală; Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect, în textul dat; Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic.

La punctul nouă al primului subiect, candidații au avut de comentat în 60-100 de cuvinte următoarea secvență din text: „Mi se părea deodată straniu și nebunesc că lumea poate trăi cu această amăgire, că oamenii găsesc simplă și firească puterea acestui petec de hârtie pe care îl puteam rupe mărunt și-l puteam aprinde cu flacăra chibritului, și-l puteam desființa într-o clipă … Fiindcă nu aveam asta, suferisem; fiindcă le aveam, în sfârșit, eram să fiu mai fericit și mai bun, și mai om?…”.

La al doilea subiect, cerința a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viață sănătos.

„În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; să ai conținutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și punctuație) și precizarea privind numărul de cuvinte”, potrivit cerințelor subiectului al doilea.

Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care trebuiau prezentate tema și viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu.

La acest subiect, pentru conținutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerință, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris și pentru abilități de analiză și de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie și punctuație, câte un punct pentru așezarea în pagină și lizibilitate.

Analiza unui fragment din Donna Alba de Gib Mihăescu, un text despre importanța activităților de îndrumare a lecturii elevilor și un eseu despre viziunea asupra lumii într-un text aparținând lui Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu au fost subiectele la română de la bacalaureat, profilul umanist.

Candidații de la filiera teoretică – profilul umanist și cei de la filiera vocațională – profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la Limba și literatura română, trei subiecte cu mai multe cerințe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

Primul subiect a avut nouă cerințe, legate de un fragment din romanul „Donna Alba”, de Gib. I. Mihăescu. Primele trei cerințe, notate fiecare cu câte două puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele „adevărat” și „se vor încrucișa”, explicarea rolului cratimei în secvența „și-n semne” și construirea unui enunț în care să se ilustreze sensul conotativ al substantivului „mare”.

La același subiect, următoarele cinci cerințe au fost notate cu câte patru puncte. Astfel, plecând de la textul dat, candidații trebuiau să precizeze două motive literare, să menționeze tipul de perspectivă narativă, să selecteze două secvențe care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul interogațiilor retorice și să ilustreze cu câte un exemplu două trăsături ale genului epic.

Tot pentru patru puncte, candidații trebuiau să comenteze, în 60-100 de cuvinte, o secvență din textul dat, respectiv: „Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roșii dinaintea pasului lui Moise. Fetele înseși și-au strâns florile lor albastre, castanii și întunecate, și-n semn de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colțul; în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria și încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărțeau acum decât încă vreo două-trei examene”.

La subiectul al doilea, candidații au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanța activităților de îndrumare a lecturii elevilor. În elaborarea textului, trebuia să se urmărească: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); conținutul să fie adecvat argumentării pe tema dată (formularea ipotezei, a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație).

Ultimul subiect a avut ca cerință redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte tema și viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat aparținând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu.

La acest subiect, pentru conținutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerință, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris și pentru abilitățile de analiză și de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie și punctuație, câte un punct pentru așezarea în pagină, lizibilitate și respectarea numărului de cuvinte indicat.

Subiecte Bac 2014 sunt elaborate de profesori specialiști din cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare. Elevii au avut posibilitatea să consulte și să rezolve modele de subiecte pentru bacalaureat încă de la sfârșitul lunii octombrie 2013, când acestea au fost publicate pe site-ul http://subiecte2014.edu.ro

Marți, 1 iulie, absolvenții clasei a XII-a vor participa la proba scrisă de Limba și literatura maternă, iar miercuri, 2 iulie, la proba scrisă obligatorie a profilului. Vineri, 4 iulie, se va desfășura proba scrisă la alegere a profilului și specializării.

Afișarea rezultatelor va avea loc în data de 7 iulie (până în ora 12:00). În aceeași zi, vor putea fi depuse contestații (între orele 12:00 – 16:00). Acestea urmează a fi soluționate în perioada 8 – 10 iulie. Rezultatele finale vor fi anunțate în data de 11 iulie.

Bacalaureatul se desfășoară în 527 de centre de examinare.

Ministrul Educației Naționale, Remus Pricopie, a susținut, duminică, o videoconferință cu personalul din țară implicat în organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, în cadrul căreia au fost discutate procedurile legate de organizare și măsurile de securitate impuse pentru probele scrise de la Bacalaureat.

Ministrul Remus Pricopie a transmis mult succes elevilor, a mulțumit profesorilor implicați și a atras atenția asupra faptului că MEN nu va tolera nicio abatere de la lege și de la normele prevăzute în metodologia de organizare a examenului.

Poliția Română a anunțat că peste 3.100 de polițiști vor acționa, suplimentar față de dispozitivul curent, pentru asigurarea unui examen corect, în liniște.

Bacaluareatul 2014 a început pe 10 iunie, până în prezent desfășurându-se probele de Limba română oral (10 – 12 iunie), Limba maternă oral (11 – 13 iunie), Evaluarea competențelor digitale (16 – 20 iunie) și o limbă străină oral (23 – 27 iunie). Cei mai mulți candidați s-au înscris la proba de limba engleză, respectiv 107.194, alți 14.198 la limba franceză, 1.087 la limba germană, 139 la limba rusă, 682 la limba spaniolă, 20 la limba portugheză, 357 la limba italiană, un candidat la limba ebraică, nouă la limba japoneză și doi la limba turcă.

La aceste probe elevii au primit calificative, care nu le vor afecta media la bacalaureat.

  • Cine poate susține examenul de bacalaureat

Examenul de bacalaureat poate fi susținut de elevii care au absolvit liceul, indiferent de forma de învățământ. Candidații pot fi atât din seria curentă, respectiv elevii care au absolvit liceul în acest an, cât și din seriile anterioare.

Candidații care au participat, dar nu au promovat examenul în sesiunile de bacalaureat organizate începând din 2003, pot solicita recunoașterea probelor promovate anterior.

Examenul de bacalaureat poate fi susținut fără taxă de cel mult două ori. Candidații din promoțiile anterioare, care au susținut de cel puțin două ori bacalaureatul și care se prezintă la toate probele examenului au plătit 230 de lei. În celelalte cazuri, suma plătită a fost stabilită diferențiat, în funcție de numărul probelor pe care le va susține candidatul.

  • Promovarea examenului de bacalaureat

Absolvenții de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

– au susținut probele de evaluare a competențelor;

– au susținut toate probele scrise și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea;

– au obținut cel puțin media 6 la probele scrise.

Candidații care la una dintre probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse nu pot participa la probele scrise, întrucât se consideră că nu au susținut probe orale.

Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.

Candidații care copiază sunt eliminați din examen și nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale bacalaureatului.

Candidaților le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiți în examen.

De asemenea, candidații nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Aceștia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare, ce permite conectarea la internet sau la rețele de socializare și care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați sau cu persoane din exterior.

Candidații care încalcă aceste reguli vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu și indiferent dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.

Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați „eliminați din examen”, fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale.

Acești candidați nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

  • Examenul de bacalaureat, desfășurat doar în sălile în care sunt camere video de supraveghere

Comisiile de bacalaureat județene, respectiv cea a municipiului București trebuie să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcționale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă și se multiplică subiectele, precum și în sălile în care se preiau, se evaluează și se depozitează lucrările scrise.

Aceste comisii răspund pentru buna organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat și stabilesc componența comisiilor din centrele de examen cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, prin tragere la sorți, în ședință publică.

Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen și de evaluare, inclusiv persoanele de contact sau informaticienii, sunt selectate din alte unități școlare decât cele din care provin candidații arondați centrelor.

Din comisiile de bacalaureat nu vor face parte persoanele care, în sesiunile anterioare ale examenelor naționale, nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, care au săvârșit abateri și au fost sancționate.

  • Promovabilitatea examenului de bacalaureat din 2013

Promovabilitatea în prima sesiune a examenului de bacalaureat din 2013 a fost de 55,4% înaintea contestațiilor și de 56,4% după soluționarea acestora. În prima sesiune au promovat examenul 99.056 de candidați. Medii de trecere au obținut 63,1 la sută, respectiv 87.197 de candidați din promoția 2012 – 2013, și 31,7 la sută, respectiv 11.859, din promoțiile anterioare.

Pentru filiera teoretică, procentul de promovare a fost de 83,62 la sută, pentru filiera vocațională – 72,96 la sută, iar pentru cea tehnologică – 37,32 la sută.

În prima sesiune a bacalaureatului s-au înscris 188.842 de candidați și s-au prezentat 175.513, dintre care 320 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Prima sesiune a bacalaureatului din 2013 a fost marcată de anchete privind suspiciuni de fraudă, care au avut în centru situația de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu” din Capitală. În ancheta legată de bacalaureatul de la Liceul „Bolintineanu”, directoarea liceului a fost demisă și ulterior trimisă în judecată, comisia de examen a școlii a fost schimbată, iar profesorii supraveghetori și zeci de elevi au fost audiați.

Peste zece anchete privind cazuri de fraudă la bacalaureatul din 2013 au fost declanșate în București, Constanța, Sibiu, Mehedinți și Timiș.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente