Colivia cu Fluturi – Suflet de copil

Publicat la data de9 octombrie 2017 » 185 Views» De: George Negrea » Colivia cu Fluturi

„Nu există o revelație mai profundă a sufletului unei societăți decât felul în care își tratează copiii.”
(Nelson Mandela)

Ca părinte îmi este greu să înțeleg atitudinea acestor părinți care din diferite motive își neglijează copiii. În campania de educare si de sensibilizare pentru a combate violența la adresa copiilor, derulată de organizația Salvați Copiii, în perioada septembrie 2011-decembrie 2011 se spune că în peste jumătate din cazurile de abuz la adresa copiilor înregistrate în 2010 de autorități a fost vorba de neglijare. Cel mai frecvent, abuzul și neglijarea au loc în familie, iar victime sunt copii cu vârste între 3 și 17 ani, așadar pe tot parcursul dezvoltării lor. Iar cea mai des întâlnită formă de abuz și de violență asupra copiilor este și cea mai puțin dezbătută și conștientizată: neglijarea nevoilor fizice și psiho-emoționale ale copilului de către adultul responsabil de creșterea sa.
Neglijarea este o formă non-fizică a violenței și reprezintă incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în toate aspectele vieții sale. În aceste cazuri este vorba despre lipsa alimentației, a vestimentației, lipsa afecțiunii, neglijarea igienei și a educației etc.
Adică acești copii nu au lucruri esențiale pentru a avea o copilărie normală. Motivele acestui abuz sunt fie sărăcia, lipsa de educație, o viața dezorganizată, alcoolul, etc însă în opinia mea nu există nicio scuză pentru acest lucru. Oamenii se atașează de lucruri, animale și nu pot să se atașeze de un copil? Situația este gravă la oraș dar și mai gravă la sate unde în multe cazuri nivelul de educație este redus.
Sunt convinsă că aproape toată lumea a văzut copiii cerșetori, îmbrăcați ca vai de ei, trimiși de părinți să cerșească. Dacă stai vara la terasă pe centru ești asaltat de ei, mai mici sau mai mari le vezi ochii triști și rugători și te trezești în situația imposibilă să nu știi cum să îi ajuți. Însă nu ar trebui autoritățile să facă asta? Aproape zilnic se plimbă pe centru femei cu bebeluși în brațe , se pare că asta este profesia lor, cerșitul. Cei îndreptățiți să protejeze acești copiii nu-i văd? Consideră că sunt în siguranță, protejați așa cum ar trebui să fie?
În multe cazuri frații mai mari sunt folosiți ca dădace pentru cei mici, așa ajung să fie mulți dintre ei niște copiii fără copilărie. La țară pe lângă faptul că ajută la creșterea fraților mai trebuie să și muncească pe câmp alături de părinți sau sunt trimiși pe la alții să muncească pentru bani.
Când eram copil și mergeam la bunici, îi ajutam aproape tot timpul, ba la cules prune, ba la plivit în grădină etc. Perioadele în care mă puteam juca erau scurte, deoarece bunicii mei considerau așa cum se întâmplă și acum că rolul copiilor este să muncească cot la cot cu adulții și nu să copilărească.
Nu trebuie să uităm că roata vieții se întoarce și într-o bună zi, când acești părinți vor fi bătrîni și neputincioși vor primi înapoi toată dragostea și înțelegerea investită în copiii lor.

 

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *