Otita este o inflamație sau infecție a urechii**, des întâlnită la copiii mici. Aceasta poate afecta diverse zone ale urechii – de la canalul auditiv extern până la urechea medie – și apare frecvent în asociere cu infecțiile respiratorii. Din cauza caracteristicilor anatomice și a sistemului imunitar imatur, copiii mici sunt predispuși la otite în primii ani de viață, iar netratate corespunzător, acestea pot provoca durere, disconfort și uneori complicații.
Majoritatea copiilor mici ajung să sufere cel puțin o dată de o infecție auriculară, în special în perioada răcelilor. Potrivit dr. Oana Barbu, dezvoltarea incompletă a sistemului imunitar, particularitățile trompelor lui Eustachio și prezența altor afecțiuni, precum polipii sau sinuzita, favorizează apariția otitei. Diagnosticul precis necesită examinare medicală, iar otoscopia, deși dificilă la copii, este esențială pentru identificarea inflamației.
Există două forme principale de otită:
- Otita externă: afectează canalul auditiv, provocând roșeață, inflamație și durere intensă, și este cel mai adesea de origine virală.
- Otita medie: implică inflamația mucoasei urechii medii și, în 90% din cazuri, este o complicație a unei infecții virale respiratorii. Doar 10% dintre cazuri sunt cauzate de bacterii și pot evolua spre acumularea de puroi.
Simptomele inițiale pot semăna cu cele ale unei răceli – tuse, secreții nazale și febră – dar pot evolua spre dureri bruște de ureche, senzație de înfundare, diminuarea temporară a auzului, amețeli sau tulburări de echilibru. La sugari, semnalele includ agitație, lipsa poftei de mâncare, plâns la supt, vărsături, scaune moi sau secreții purulente din ureche.
Este esențial ca părinții să recunoască aceste semne și să solicite o evaluare medicală. În multe cazuri, otitele virale nu necesită antibiotice, fiind suficiente tratamentele simptomatice. Dacă este indicat un antibiotic, tratamentul trebuie urmat în întregime, chiar dacă simptomele cedează înainte de final.
Prevenția joacă, de asemenea, un rol crucial:
- evitarea expunerii la fumul de țigară;
- alăptarea exclusivă în primele șase luni;
- hrănirea cu biberonul în poziție semi-verticală;
- tratarea corectă a răcelilor;
- învățarea suflării corecte a nasului;
- evitarea pătrunderii apei în urechi la baie și curățarea doar la exterior.
Monitorizarea atentă a evoluției este vitală. Dacă durerile persistă mai mult de două zile, apar secreții, febră mare sau modificări de comportament, este necesară o nouă consultare medicală. În cazuri rare, o otită netratată poate duce la complicații serioase, precum perforarea timpanului sau infecții extinse. Așadar, colaborarea strânsă dintre părinți și medic reprezintă cheia unei recuperări rapide și fără probleme.
