Fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați în mod repetat, în perioada august–decembrie 2024, că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se implementează rapid măsuri de reducere a deficitului bugetar. Informația a fost prezentată de Europa Liberă, care a intrat în posesia a șase documente oficiale, toate marcate „strict confidențial”.
Avertismente transmise prin canale oficiale
Pe 31 octombrie 2024, Serviciul Român de Informații a preluat de la Ministerul Finanțelor un document urgent adresat celor trei înalți oficiali. Sub titlul „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, materialul, semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș și de alți oficiali de rang înalt, semnala scăderea alarmantă a stabilității financiare a statului.
Deficit tot mai accentuat
Autorii documentului au avertizat că, în lipsa unor măsuri bugetare imediate, România riscă nu doar să depășească ținta de deficit, ci și să se confrunte cu o majorare a costurilor de finanțare a acestuia. Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a confirmat existența acestor informări și a explicat că transmiterea în regim confidențial a fost necesară pentru a evita o eventuală criză de încredere pe piețele financiare.
La finalul lui 2024, deficitul bugetar urcase la 9,3% din PIB, echivalentul a 153 de miliarde de lei, depășind estimările anterioare.
Măsuri propuse și adoptate
Ultimele documente transmise către conducerea statului subliniau necesitatea unor măsuri drastice: înghețarea salariilor și pensiilor publice, limitarea sporurilor și tichetelor de vacanță, precum și reducerea posturilor bugetare.
O parte dintre aceste măsuri au fost adoptate pe 20 decembrie de guvernul Ciolacu, printr-o ordonanță care prevedea tăieri de cheltuieli de peste 120 de miliarde de lei. Cu toate acestea, noul executiv condus de Ilie Bolojan consideră că este nevoie de un nou val de austeritate în 2025 pentru a evita colapsul financiar.
O prognoză sumbră
Potrivit estimărilor prezentate în documente, dacă măsurile propuse nu ar fi fost implementate, deficitul bugetar ar fi putut ajunge la un alarmant 14,3% din PIB în 2025 — o cifră de aproape cinci ori mai mare decât limita recomandată de Uniunea Europeană.
