Programul meu pentru Satu Mare se bazează pe trei piloni strategici: INFRASTRUCTURĂ, CULTURĂ și NATURĂ. Când am lansat public acești trei piloni strategici, am folosit comparația cu scaunul care, având trei picioare, e mai stabil decât unul cu patru. E ca un trepied care stabilizează, mai ales când e așezat pe un teren accidentat, așa cum e acum orașul Satu Mare. Iar comparația e utilă pentru că acești trei piloni, INFRASTRUCTURĂ, CULTURĂ și NATURĂ, lucrează împreună și sunt esențiali unul pentru celălalt.
Ca să fiu mai bine înțeles, ofer cititorilor un exemplu concret. Există studii care vorbesc despre ceea ce atrage un investitor important într-un oraș sau în altul. Din păcate, Satu Mare e pe ultimul loc în regiune în topul atractivității pentru investitori și pe ultimele locuri în Transilvania. De ce? Pentru că aceste studii ne spun următoarele. Un investitor e interesat, înainte de a alege locul în care să se dezvolte, de trei lucruri. De infrastructura pe care o găsește în acel loc. Dacă are drumuri bune pe care să-și aducă materia primă și pe care să-și expedieze marfa. Dacă rețelele de apă, de electricitate, de gaz sunt moderne. Pe urmă, îl interesează forța de muncă. Există meseriași pregătiți pe piața locală de muncă, există o cultură profesională, un sistem educațional performant care să pregătească viitorii angajați? Avem așadar de a face cu cultura în sens larg, care cuprinde și educația. Iar al treilea lucru care-l interesează pe investitor este: ce face el în timpul liber? Are orașul parcuri decente, spații verzi îngrijite, locuri în care se poate relaxa? Are orașul viață culturală, are evenimente? Are un centru istoric prietenos cu locuitorii sau unul care pare abandonat, în ruină? Iată așadar, de ce am ales acești trei piloni. Pentru că împreună susțin și dezvoltarea economică, și un stil de viață mai civilizat.
Iată 5 proiecte esențiale care, sprijinite pe cei trei piloni strategici, pot schimba Satu Mare.
I. ELIBERAREA ORAȘULUI DE „MARILE GUNOAIE”
83% dintre sătmărenii chestionați consideră că Satu Mare e un oraș murdar și că plătim o taxă de salubritate disproporționat de mare față de calitatea serviciilor oferite.
PROBLEME
• Plătim una dintre cele mai mari taxe de salubrizare din regiune. Plătim mai mult decât se plătește la Arad, Alba Iulia, Cluj-Napoca etc. . Dar suntem mulțumiți de aceste servicii? Datele Institului pentru Politici Publice arată că nu. E mai curat în orașul nostru decât în alte orașe transilvane? Vedem asta cu ochiul liber.
• În ultimii ani, administrația a transformat zone vaste ale orașului în zone de depozitare a gunoaielor. E pur și simplu incredibil ce s-a întâmplat cu lacurile Cubic și Pescăruș. Zona Stadionului Unio a fost pur și simplu abandonată de administrație, pentru a deveni un ghetou.
• Alte spații urbane, din nefericire multe dintre ele spații verzi, sunt foarte murdare. Mai cu seamă Grădina Romei și faleza Someșului.
SOLUȚII
• Auditarea de urgență a modului în care este compus și negociat prețul serviciului de salubritate pentru sătmăreni, ca și a respectării standardelor de calitate contractate. Identificarea, prin Garda de Mediu, a vinovaților pentru dezastrul din zonele Cubic și Pescăruș, dar nu numai.
• Intervenție de urgență în vederea eliberării orașului de „marile gunoaie”, prioritate având zonele: lacul Cubic, lacul Pescăruș, stadionul Unio, faleza Someșului. Ridicarea și transportul gunoiului din aceste zone, nivelarea cu pământ curat, adus din zone cu lucrări de infrastructură. De preferință, păstrarea ochiurilor de apă rămase încă la lacurile Cubic și Pescăruș, curățate de vegetația invazivă.
• Capacitarea fermă a Direcției de Asistență Socială în vederea utilizării intensive pentru aceste proiecte a forței de muncă a asistaților sociali.
• Capacitarea și sprijinirea pentru proiecte strict localizate a unor ONG-uri cu activitate ecologică, în vederea participării civice la aceste acțiuni de urgență. Crearea unui cadru colaborativ cu investitorii locali pentru sprijinirea acțiunilor de igienizare și reconversie.
• După igienizarea de urgență, Primăria trebuie să organizeze un concurs național adresat peisagiștilor, care să propună soluții de reconversie durabilă a acestor zone. Pentru lacurile Cubic și Pescăruș s-ar putea opta chiar pentru păstrarea unei zone semi-sălbatice, ca ecosistem de interes mai ales pentru copii, asemănătoare proiectelor din alte orașe europene: Londra – Woodberry Wetlands, Berlin – Pădurea Tegel, București – Delta urbană Văcărești.
II. DRUMURI MODERNE LA PREȚ CORECT. FĂRĂ DRUMURI DE PĂMÂNT ÎN SATU MARE!
Aproape 90% dintre sătmărenii chestionați consideră că starea drumurilor din oraș e proastă și foarte proastă. Satu Mare e pe ultimul loc în regiunea Nord-Vest în ceea ce privește calitatea infrastructurii și pe unele din ultimele locuri între orașele transilvane.
E clar că, pentru un primar responsabil, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport trebuie să fie o prioritate.
PROBLEME
• În ultimii ani, s-a realizat o medie de doar 2,7 km pe an în ceea ce privește modernizarea drumurilor. La ultimul inventar, din totalul de 226 km de drumuri din oraș, doar 166 km erau modernizați.
• Avem multe drumuri pietruite și chiar multe ulițe de pământ în Satu Mare. Problema cea mai mare e că avem drumuri de proastă calitate în zone cu potențial de dezvoltare economică. Dar ce investitor vine într-o zonă cu drumuri pietruite?
• În multe zone, trotuarele sunt aproape o ruină. Felul în care arată ele în Centrul istoric și în parcurile vechi ale orașului sunt o rușine pentru Satu Mare.
• Nu avem piste de biciclete suficiente. Această facilitate, împreună cu modernizarea flotei de transport urban – care ar face transportul în comun mai atractiv, ar duce la decongestionarea sensibilă a traficului.
• Nu există parcări suficiente în zona centrală și în zona piețelor. Soluția parcărilor supra și subterane a fost oferită prin studiul de trafic realizat în 2009, studiu ale cărui concluzii nimeni din actuala administrație nu dorește să le implementeze.
SOLUȚII
• Realizarea unui inventar al drumurilor pietruite și de pământ, cărora trebuie să le adăugăm drumurile asupra cărora nu s-a mai intervenit în ultimii 10-15 ani, drumuri aflate în stare foarte proastă. Pe baza acestui inventar, trebuie realizată prioritizarea efortului de modernizare, intervențiile urmând să se realizeze pe arii concentrate, mizând pe rezolvarea rapidă a problemelor și pe un disconfort cât mai mic al cetățenilor. Astăzi se intervine haotic, în zone dispersate din oraș, cu miză electorală, nu edilitară.
• Spargerea monopolului firmelor care au executat în ultimii ani lucrări scumpe și de proastă calitate. Este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat recent în cazul proiectului parcărilor din Micro 17: împărțirea proiectului mare în mai multe proiecte mici, cu valoare de sub 100 000 de euro, care au fost apoi încredințate direct, fără licitație, unei aceleiași firme.
• Înființarea unei direcții în cadrul Primăriei, direcție care să se ocupe de intervenții punctuale, pe arii restrânse, în efortul de reparații și întreținere a drumurilor și trotuarelor. Cu o echipă mică și utilajele strict necesare, o astfel de direcție ar scurta mult timpul de intervenție în cazul unor lucrări de urgență: plombări, aducerea la nivel etc. Totodată, ar putea juca un rol important în verificarea calității unor lucrări publice de amploare.
• Implusionarea și demararea unor proiecte și achiziții strategice privind infrastructura de transport: șoseaua de centură, al treilea pod peste Someș, parcări supra și subterane în centru și în vecinătatea piețelor, treceri la nivel cu calea ferată, noi piste de biciclete, modernizarea flotei de transport în comun.
• Accesarea fondurilor europene pentru aceste investiții prioritare în dezvoltarea economică. Credite prudente pentru investiții, mai cu seamă ca punte de siguranță în vederea respectării termenelor contractelor cu finanțare europeană.
III. RESTART LIBERAL PENTRU ECONOMIA DIN SATU MARE
Primăria unui municipiu poate face foarte mult pentru dezvoltarea economiei locale. În primul rând poate impune o viziune bugetară axată pe investiții, nu pe cheltuieli de funcționare. Adică o viziune complet diferită de ceea ce se întâmplă acum în Satu Mare. Apoi, poate opta pentru taxe și impozite locale care să încurajeze investitorii, nu să-i sufoce. În al treilea rând, trebuie ca, prin investițiile în lucrări publice, să creeze infrastructura care să atragă investitorii. Și, bineînțeles, e nevoie să-și suplimenteze bugetul prin atragerea de fonduri europene și credite pentru dezvoltare.
Din păcate, niciuna dintre aceste opțiuni nu este urmată coerent de administrația locală.
PROBLEME:
• Municipiul Satu Mare are venituri bugetare pe cap de locuitor (circa 2 200 lei / locuitor) comparabile cu ale altor municipii care se dezvoltă, nu stagnează: Oradea, Arad, Bistrița, chiar Timișoara și Cluj-Napoca. Problema e că, în Satu Mare, majoritatea covărșitoare a cheltuielilor se duc pe funcționare, nu pe investiții și dezvoltare.
• Satu Mare nu atrage fonduri europene și nici nu accesează credite pentru dezvoltare, care să suplimenteze bugetul local, așa cum se întâmplă în municipiile mai devreme enumerate. În 2016, lucrările pentru care au fost semnate contracte de finanțare din fonduri externe nerambursabile au o valoare cu puțin peste 3 milioane lei – adică ceva mai mult de 1% din buget.
• Administrația locală a optat pentru majorarea maximă a unor taxe și impozite care vizează agenții economici, mai cu seamă în ceea ce privește clădirile nerezidențiale. Majorarea taxelor locale descurajează investițiile și dezvoltarea.
• Administrația ultimilor ani a construit puțin și prost. S-au preferat lucrări scumpe și de proastă calitate, încredințate unei firme de casă.
SOLUȚII:
• Adoptarea unei viziuni bugetare similare cu cea a municipiilor care se dezvoltă: alocarea pentru investiții a unui procent minim de 30% din buget (acum, în Satu Mare, procentul e de 16%; în Arad, doar investițiile noi, pentru 2016, sunt în sumă egală cu totalul investițiilor din Satu Mare; Timișoara alocă dezvoltării 40% din buget etc.).
• Scăderea costurilor și creșterea calității pentru lucrările publice. Licitații cu adevărat deschise, cu caiete de sarcini întocmite fără dedicație. Orice antreprenor în construcții poate spune că parcarea din fața unui supermarket se realizează cel puțin la jumătate din prețul unei parcări din cartierele sătmărene. Iar de comparația calitativă nici nu poate fi vorba.
• Scăderea nivelului de impozitare. Trebuie să revenim la impozitarea rezonabilă a clădirilor cu destinație economică. Nu trebuie să suprataxăm activitatea economică, inclusiv a investitorilor mici și mijlocii. Există taxe locale pentru care Primăria nu oferă niciun serviciu în schimb. De pildă, taxa de autorizare a activității de alimentație publică este vădit disproporționată față de activitatea economică pe care o taxează. Veniturile bugetului local trebuie să vină din activitatea economică în dezvoltare, nu din taxarea împovărătoare a celei existente.
• Investiții în infrastructură, mai ales în drumuri de calitate. Un agent economic vrea să se aprovizioneze și să-și transporte marfa în condiții de siguranță și într-un timp previzibil. Din păcate, în Satu Mare, în zone cu clar potențial de dezvoltare industrială și nu numai, avem drumuri de pământ sau pietruite. Nu avem o șosea de centură, iar traversarea orașului adaugă costuri uriașe de timp.
• Accesarea fondurilor europene pentru aceste investiții prioritare în dezvoltarea economică. Credite prudente pentru investiții, mai cu seamă ca punte de siguranță în vederea respectării termenelor contractelor cu finanțare europeană.
• Investiții în învățământ. Am în vedere proiecte pilot realizate în colaborare cu investitori locali. Aceștia ar putea, în parteneriat cu Primăria, să utileze modern atelierele unor școli de meserii, pregătindu-și de pe băncile școlii forța de muncă bine calilficată – și mai bine plătită.
Acestea sunt propunerile mele pentru un restart economic în Satu Mare. Un restart liberal, care să schimbe viziunea bugetară și care să orienteze orașul către dezvoltare durabilă.
IV. REABILITAREA CENTRULUI ISTORIC
72% dintre sătmărenii chestionați sunt de părere că reabilitarea fațadelor clădirilor istorice și a întregului Centru Vechi reprezintă o urgență și o necesitate pentru Satu Mare.
IDEI:
• pentru problema fațadelor degradate există legislație națională, e nevoie însă și de acțiune locală.
• un program de regenerare urbană care să vizeze Centrul Istoric ar adăuga o imensă valoare turistică orașului, redând în același timp sătmărenilor mândria locală, care pot regăsi plăcerea de a locui într-un oraș frumos, civilizat.
• transformarea Centrului Istoric ar dinamiza comerțul local: astăzi avem un centru de oraș second-hand, cu urme ale gloriei de altădată, dar ocupat de multe magazine tot second-hand.
• intervenția de reabilitare trebuie făcută profesionist și creativ; exemplu: calcane cu design spectaculos, care să transforme orașul într-o adevărată galerie de artă în aer liber.
SOLUȚII:
• urgența nr.1 sunt clădirile atât de degradate încât reprezintă pericol public; se impun măsuri drastice, inclusiv prin expropriere.
• atragerea de fonduri europene pentru regenerarea spațiilor publice din Centrul Istoric: drumuri, trotuare, piațete, spații verzi.
• un program colaborativ al Primăriei cu proprietarii clădirilor din Centrul Istoric, cu următoarele variante de lucru: 1) reabilitare pe bani publici, proprietarii urmând să ramburseze contravaloarea lucrărilor în 5-10 ani. 2) reabilitare din banii proprietarilor. 3) acolo unde este posibil: cedarea către municipalitate, de către proprietari, a podurilor clădirilor, astfel încât, în schimbul contravalorii lucrărilor de reabilitare, municipalitatea să dețină spațiu pentru construirea unor locuințe noi prin mansardare.
V. PROIECT: SATU MARE, UN ORAȘ MAI VERDE, UN ORAȘ MAI VIU
Al treilea pilon strategic al proiectului meu pentru Satu Mare este natura. Alături de investițiile în infrastructură și de un focus real pe cultură, o intervenție strategică și plină de imaginație în ceea ce privește spațiile verzi și spațiile de joacă și recreere poate schimba fața orașului. Și, mai ales, poate reda cetățenilor bucuria de locui într-un oraș îngrijit.
PROBLEME:
• Suntem pe locul 10 în România ca număr de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Ar fi o poziție onorantă, dacă nu am ști cum arată cu adevărat aceste spații verzi. Priviți aleile parcurilor, par mai degrabă un traseu pentru sporturi extreme. Priviți mobilierul urban, băncile de ciment și lemn aproape putred, coșurile de gunoi puține și ruginite. Priviți lacul Grădinei Romei, pe care plutesc PET-uri. Priviți lacurile Cubic și Pescăruș. Malul Someșului arată ca un maidan abandonat.
• În ultimii ani, administrația nu a adăugat aproape niciun element natural acestor spații verzi moștenite.
• S-au realizat intervenții punctuale de amenajare a unor spații publice de recreere, dar cu costuri exagerate. Cel mai recent exemplu este un spațiu de picnic cu câteva mese care a costat nu mai puțin de 95 000 de euro. În același timp, aceste spații sunt lipsite de dotări elementare: toalete publice, coșuri de gunoi suficiente și țarcuri pentru plimbarea câinilor.
SOLUȚII
• Intervenții rapide și decisive pentru igienizarea spațiilor verzi și pentru reabilitarea infrastructurii: aleile, mobilierul urban aproape ruinat (bănci, coșuri de gunoi, chioșcuri abandonate). Rezolvarea prin măsuri drastice și coordonate a invaziei ciorilor din Grădina Romei: aparate cu ultrasunete, plase-capcană, echipă de alpiniști utilitari care să distrugă periodic cuiburile, colaborare cu pompierii pentru utilizarea tunurilor cu apă etc..
• Modernizarea spațiilor verzi și a spațiilor de joacă, prin investiții creative. Mobilierul urban, băncile, chioșcurile, trebuie să aibă design creativ și să fie multifuncțional.
• Adăugarea de valoare educațională și culturală acestor spații. Pentru copii mai ales trebuie ca petrecerea timpului în aer liber să fie prilej de învățare și experimentare. În parcuri, vreme de cel puțin jumătate de an, pot avea loc acțiuni culturale de amploare mică și medie. Se pot amenaja scene și tribune în aer liber cu costuri minine.
• Hot-spot-uri pentru acces la internet în cât mai mult locuri publice. În România, infrastructura de comunicații permite cu ușurință implementarea unor astfel de proiecte.
Iată doar câteva dintre proiectele esențiale și urgente ale strategiei mele și a Partidului Național Liberal pentru dezvoltarea municipiului Satu Mare. Lor li se adaugă proiectul meu de reformă a administrației publice sătmărene pentru transparentizarea cheltuirii banului public și implicarea cetățenilor în deciziile care vizează comunitatea. Astfel, îmi doresc ca DIN COMISIILE DE RECEPȚIE A LUCRĂRILOR PUBLICE SĂ FACĂ PARTE CEL PUȚIN UN REPREZENTANT AL LOCUITORILOR DIN ZONA DE VECINĂTATE. Pentru că cetățenii sunt beneficiarii reali ai investițiilor în infrastructură, e obligatoriu ca ei să fie mulțumiți de calitatea acestora.
Doar astfel putem spera să aducem ORDINE ÎN ORAȘ și ORDINE LA PRIMĂRIE.
Adrian COZMA – canditatul PNL la Primăria Satu Mare
