Curtea Constituțională a României (CCR) a aprobat recent legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, un act normativ care aduce modificări fiscale și administrative semnificative, cu impact direct asupra mediului de afaceri. Noile prevederi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie și vor impune firmelor costuri mai ridicate, obligații suplimentare și un regim de conformare mult mai strict.
Potrivit avocatului Radu Pavăl, pachetul legislativ marchează una dintre cele mai ample schimbări din ultimii ani pentru companiile din România. „Al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare reprezintă o transformare majoră, cu efecte directe asupra modului de funcționare al societăților comerciale. Noile reglementări privind capitalul social minim, obligativitatea deținerii unui cont bancar, restricțiile la cesiunea părților sociale și regimul sever al inactivității fiscale impun un nivel crescut de conformare și o atenție sporită din partea antreprenorilor”, a declarat avocatul.
Capital social minim diferențiat pentru SRL-uri
Una dintre schimbările-cheie vizează capitalul social al societăților cu răspundere limitată. Astfel, SRL-urile cu o cifră de afaceri anuală sub 400.000 de lei vor trebui să aibă un capital social minim de 500 de lei, în timp ce firmele care depășesc acest prag vor fi obligate să constituie un capital social de cel puțin 5.000 de lei. Companiile deja înființate nu sunt obligate să își majoreze capitalul social la 500 de lei.
Impozitul minim pe cifra de afaceri rămâne în vigoare
În pofida solicitărilor repetate ale mediului de afaceri, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va continua să se aplice. Considerată de companii o taxă „nocivă”, cu efecte negative asupra investițiilor și competitivității, IMCA se aplică, din 1 ianuarie 2024, firmelor plătitoare de impozit pe profit care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și care, în anul curent, datorează un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim calculat pe cifra de afaceri.
Totodată, cheltuielile cu servicii prestate de firme afiliate din afara României — precum consultanța sau serviciile de proprietate intelectuală — vor fi deductibile în limita unui plafon de 1%. Măsura urmărește limitarea externalizării artificiale a profiturilor și combaterea optimizărilor fiscale agresive.
Sancțiuni mai dure și dividende mai impozitate
Regimul sancțiunilor pentru munca nedeclarată va fi considerabil înăsprit. Dacă în prezent amenda este de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată fără contract, noua legislație prevede sancțiuni cuprinse între 40.000 de lei și un milion de lei.
Un alt impact major pentru antreprenori îl reprezintă creșterea impozitului pe dividende. După reducerea la 5% în 2016, cota a crescut la 8% în 2023, va ajunge la 10% în 2025, urmând să urce la 16% din 2026.
Regim sever al inactivității fiscale
Noul cadru legislativ introduce reguli mult mai stricte privind funcționarea persoanelor juridice. „O societate poate fi declarată inactivă de ANAF dacă nu deține un cont bancar sau la Trezorerie ori dacă nu depune situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la termenul legal. Regimul devine mult mai sever pentru entitățile care ajung la un an de inactivitate, acestea urmând să fie dizolvate de drept”, a subliniat avocatul Radu Pavăl.
În acest context, specialiștii avertizează că antreprenorii trebuie să acorde o atenție sporită noilor obligații, întrucât nerespectarea lor poate genera riscuri juridice și financiare semnificative pentru companii.
