Unul dintre cele mai importante ziare din Austria menționează că Georgescu a petrecut 10 ani în această țară, însă nu există informații precise despre activitățile sale din acea perioadă și, de asemenea, nu se știe din ce surse de venit se susținea.
„Românul are o slăbiciune pentru Austria Inferioară și a deținut o funcție onorifică în cadrul „Biroului european al Clubului de la Roma” din Viena. Dificultățile profesionale sunt invocate ca motiv al întoarcerii sale în România”, scrie Kleine Zeitung, unul din cele mai mari ziare austriece, care are aproximativ 800.000 de cititori.
„Candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, care duminică poate fi ales președinte al României, a locuit între 2011 și 2021 în Austria, dar nimeni nu știe cu exactitate ce a făcut în această perioadă, singura activitate documentată fiind cea voluntară într-un ONG din Viena”, mai menționează ziarul care are sedii în Graz și Klagenfurt.
Publicația a trecut în revistă înregistrările de la Cartea Funciară austriacă și a aflat că Georgescu s-a mutat la Mödling în 2011 și apoi la Alain în districtul Baden în 2014. Mai târziu, familia lui – el, soția sa Christela și cei doi fii ai lor – au locuit în Kinselsdorf și, de asemenea, în Alain din districtul Baden. În districtul Baden din 2017 până în 2021. Dar legăturile lui Georgescu cu Austria datează dinainte de a se muta în țara central-europeană. În 2009, Georgescu, pe atunci expert în sustenabilitate, a devenit membru al consiliului de administrație al asociației din Viena „Club of Rome – European Support Center”, se arată în publicația austriacă.
Acest „Biroul European al Clubului de la Roma” a fost înființat la sfârșitul anilor 1990 pentru a promova extinderea spre est a „Clubului Romei”, a se specializa în probleme ecologice și economice și pentru a sprijini noi organizații naționale din Europa de Est.
Întrebați de Kleine Zeitung, oficialii clubului austriac implicați la acea vreme nu își amintesc exact cum a ajuns Georgescu în consiliul de administrație. Cu toate acestea, este probabil să existe o legătură cu organizația națională, care, potrivit percepției co-fondatorului „Europabüro”, Siegfried Sellitsch, a fost fondat la acea vreme de „băieți cu ochi albaștri”. „Așa îi numeau pe foștii angajați ai Securității”, a declarat un membru, actualmente pensionar, referindu-se la serviciile secrete românești.
În 2010, Georgescu a devenit președinte de onoare al acestui „birou european” din Viena, a cărui existență a fost remarcată și de adepții teoriei conspirației de la acea vreme: Astfel, într-o publicație online, el figurează ca unul dintre acei oameni care doresc să creeze o nouă „ordine mondială”. Acum politician, el denunță un „sistem oligarhic mondial”, amintește ziarul austriac.
Cariera lui Georgescu la „Centrul European de Sprijin” nu a durat însă mult: fără să le ofere partenerilor săi austrieci motive plauzibile, el a dispus dizolvarea asociației de la Viena în toamna anului 2013. În același timp, el a rămas loial „Clubului de la Roma” – între iulie 2011 și martie 2021 a fost membru al Secretariatului Internațional cu sediul la Winterthur, în Elveția, au explicat reprezentanții clubului pentru agenția austriacă APA.
Ziarul mai precizează că, deși locuia în Austria, activitățile lui Georgescu erau legate de Elveția, unde între 2010 și 2012 a lucrat ca raportor special al ONU privind efectele poluării mediului asupra drepturilor omului, conform CV-ului său. Printre altele, a redactat un raport pentru Comisia ONU pentru Drepturile Omului din Geneva privind efectele testelor nucleare istorice ale SUA în Atolul Bikini din Insulele Marshall. Cu toate acestea, această muncă a fost slab remunerată. „Raportorii speciali sunt posturi onorifice în care primești de la Organizația Națiunilor Unite doar cheltuielile de deplasare și de ședere, care reprezintă de obicei o diurnă”, a explicat Manfred Nowak, el însuși un fost raportor special al ONU.
Kleine Zeitung subliniază că nu este clar din ce bani a trăit familia Georgescu în Austria. Familia a reușit să achiziționeze bunuri imobiliare în Austria Inferioară în valoare de 530.000 de euro fără niciun credit ipotecar atunci când s-au mutat acolo în 2011 și să le revândă ulterior pentru sume mai mari în 2014 și 2017. Rămâne neclar cum au trăit de fapt soții Georgescu în timpul celor zece ani petrecuți în Austria. Călin Georgescu nu figurează cu alte locuri de muncă în Austria și, potrivit Ministerului de Externe de la Viena, nu a fost niciodată acreditat ca diplomat acolo.
Potrivit revistei „Profil”, cel puțin soția sa a avut o acreditare ca „terapeut de energie umană” din august 2019 până în martie 2021 și a oferit servicii într-un cabinet din Schönau an der Triesting. Măsurile anti-Covid implementate în primăvara anului 2020 au afectat însă activitățile sale. „Activitatea în cabinet poate fi reluată liber doar atunci când măsurile și restricțiile sub pretextul Covid-19 vor fi ridicate și declarate ilegale de către Curtea Constituțională a Austriei”, scria Cristela-Elena Georgescu în februarie 2021.
Cinci luni mai târziu, cuplul și-a vândut casa din Günselsdorf și a părăsit Austria.
„Motivul, cel puțin cel precizat de ei, este incapacitatea de a se realiza profesional”, a declarat primarul din Günselsdorf, Alfred Artmäuer. El a precizat că locuia în apropiere de familia Georgescu și îi vedea aproape zilnic.
Primarul afirmă că nu poate spune nimic rău despre familie. Călin Georgescu ducea o viață retrasă și, spre deosebire de soția sa, vorbea prost germana. În discuțiile cu el, nu a făcut niciodată declarații antisemite și nu s-a poziționat ca un prieten al Rusiei.
În același timp, Georgescu i-a spus că nu dorește ca țările străine să aibă prea multă influență asupra patriei sale și i s-a plâns, de asemenea, că Romania a cerut NATO să construiască armament de miliarde, în timp ce bătrânii din România primesc pensii foarte mici. După alegeri, primarul spune că intenționează să ia din nou legătura cu bunul său prieten, indiferent de rezultatul alegerilor.
