În noaptea dintre 23 și 24 decembrie, glasurile copiilor pornesc la colindat. De la miezul nopții până în zori. Micii colindători urcă etaj după etaj, sună la interfoane sau bat la uși, aducând vestea Ajunului și urări de sănătate și belșug. Gazdele îi primesc cu bucurie, păstrând astfel vie tradiția chiar și între zidurile de beton.
În Ajunul Crăciunului și în Ajunul Anului Nou, copiii cântă refrene vechi precum „Florile dalbe”, „Lerui ler” sau „Ziurel de ziuă”, formule ritualice transmise din generație în generație, care leagă prezentul de un trecut plin de simboluri.
Obiceiul continuă și în seara Sfântului Vasile, când colindatul se împletește cu Plugușorul, vestind începutul unui nou an. Iar între Crăciun și Bobotează, copiii duc mai departe tradiția umblatului cu steaua, un ritual creștin răspândit în întreaga lume, ce amintește de steaua care i-a călăuzit pe magi spre Betleem.
Cântecele dedicate stelei, provenite din tradiții bizantine, latine, calvine sau populare, sunt interpretate de micii stelari în casele oamenilor, purtând cu ele mesajul Nașterii Domnului. Prin glasurile copiilor, credința și bucuria Crăciunului se transmit, an de an, mai departe.
