Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% în 2008 la 14% din PIB în 2012, dar în scădere față de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal. Analiza are ca bazã de plecare estimările Insitutului Național de Statistică privind economia subterană, care s-a ridicat anul trecut la 24,5% din PIB, față de 19,5% din PIB în 2008, o diferență de 5 puncte procentuale în patru ani. Și la aceast capitol vârful a fost atins în 2010, cu un nivel de 24,8% din PIB.
Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei, cu 40% mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei. Mai multe de jumătate din această sumă provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim în 2010, când a urcat până la 9,58% din PIB, după ce statul a decis creșterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.
Pe locul secund se plasează contribuțiile de asigurări sociale, cu venituri neîncasate de aproape 20 milliarde lei și o pondere de 3,24% din PIB. „Contribuțiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de«muncă la negru» salariați în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariați pe baza anchetei asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO) și numărul de salariați din cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale. La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane salariați la negru, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaților din
economie”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
În calculul evaziunii fiscale la CAS și impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaților aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru și sectorului informal (populație). În ceea ce privește evaziunea fiscală la impozitul pe profit, s-a luat în calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservată (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) și ponderea acestuia în total excedent brut din exploatare din economie.
Pentru evaziunea la accize și „taxa pe viciu” la alcool și țigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuție o au țigările, comerțul ilicit cu țigări situându-se în medie la circa 20% din piață în perioada 2003-2012. Evaziunea la țigări a crescut în 2006 la peste 36% din piață pe fondul introducerii „taxei pe viciu” și creșterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 țigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 țigarete în 2006), o nouă recrudescență a comerțului ilicit fiind în registrată în 2009-2010 pe fondul creșterii accizelor de la 31,5 euro/1000 țigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 țigarete în 2010.
În ceea ce privește alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piață, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic și produsele distilate și produse intermediare și semnificativ mai mică la bere.
De remarcat faptul ca în cazul produselor intermediare evaziunea este una foarte mare în acest moment, ea crescând foarte rapid în urma majorării accizei de la 51,8 euro/hl la începutul anului 2009 la 165 euro/hl în 2011. Acest lucru a cpndus la prăbușirea veniturilor din accize la această categorie de la 106 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012.
„În plus, la nivelul accizelor din alcool, deși în perioada 2006-2012 cuantumul accizelor a crescut foarte rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur în cazul alcoolului etilic și produselor distilate la începutul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur în 2010, după care a rămas constant până în 2012, o creștere de peste 60%), veniturile din accize colectate au crescut foarte puțin (doar cu 9% în
perioada 2006-2012)”, se mai spune în raport. Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50,0% TVA încasat din obligațiile teoretice de plată în 2012.
De asemenea, se remarcă în cazul TVA o ușoară îmbunătățire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS și impozitul pe profit se observă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012. De asemenea, în cazul impozitului pe venit și, într-o măsură mai mică, în cazul impozitului pe profit, se remarcă o îmbunătățire a gradului de conformare în perioada 2005-2006 după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, după care în perioada 2007-2012 s-a aînregistrat o stagnare a gradului de conformare și ulterior o deteriorare a acestuia până la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005.
Deteriorarea gradului de conformare se poate observa și în cazul CAS în perioada 2009- 2012, după creșterea cotelor de CAS în anul 2008.
