Crăciunul a devenit sărbătoarea principală în calendarul cultural european, dar ecourile trecutului precreștin sunt încă prezente pe tot continentul. Aceste vestigii oferă o privire fascinantă asupra modului în care folclorul și tradițiile religioase se împletesc, formând baza pentru festivaluri pe care turiștii le pot experimenta. Printre cele mai inedite se numără și Dansul Ursului din România, relatează BBC.
În timpul iernii, urșii hibernează, astfel că ar fi neobișnuit și alarmant să vezi mai mulți urși mârâind și arătându-și ghearele în această perioadă a anului. Însă, în Moldova, regiunea de est a României, această priveliște este comună în orașe și sate pe 30 decembrie, când are loc Dansul Ursului. România găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, după Rusia, cu până la 8.000 de exemplare cutreierând versanții împăduriți ai Munților Carpați. Nu este de mirare că această „creatură înfricoșătoare” a devenit un simbol puternic al puterii spirituale în cultura românească, conform BBC.
Ceata care merge cu ursul este formată din urători deghizați în urs, ursari, fluierari și toboșari, fiecare jucând un anumit rol. Urlătorii sunt îmbrăcați în piei de urs, transmise de-a lungul generațiilor și cântărind până la 40 de kilograme.
Dansul principal îi înfățișează pe urși murind simbolic și apoi reînviind, simbolizând reînnoirea anului. Se crede că acest ritual își are originile în triburile geto-dacice, care au locuit pe actualul teritoriu al României. Pentru geto-daci, urșii erau animale sacre și puternice, capabile de reînviere. Ei își ungeau nou-născuții cu grăsime de urs.
Dansul Ursului are loc în nord-estul României, cel mai cunoscut festival desfășurându-se în orașul Comănești. Alte festivaluri precreștine menționate de BBC sunt Festa della Befana din Italia, Krampusnacht în Alpii Europeni și Mari Lwyd din Țara Galilor. Vrăjitoarea Befana, asemănătoare lui Moș Crăciun, zboară noaptea pentru a oferi cadouri copiilor și intră în casele lor prin horn, fiind înfățișată acoperită cu funingine.
În Alpii Europeni Centrali, în special în Bavaria, Austria și Tirolul de Sud, în noaptea de dinaintea Sfântului Nicolae apare Krampus, o figură demonică – jumătate om și jumătate capră, cu o limbă uriașă care se clatină, blană închisă, coarne și ochi sălbatici. La fel ca Befana și Moș Crăciun, Krampus pedepsește copiii obraznici.
Mari Lwyd este o tradiție străveche în Țara Galilor. Un craniu de cal decorat cu beteală și cu orbitele încrustate este pus pe un par și purtat de un bărbat ascuns sub un cearșaf. Acesta merge cu ceata prin cartier, bătând la uși și cerând, prin versuri, să fie lăsați înăuntru pentru a primi mâncare și băutură.
