Vitamina D, o vitamină liposolubilă cunoscută și ca „vitamina soarelui”, are un rol esențial în menținerea sănătății osoase, în buna funcționare musculară și în reglarea sistemului imunitar. Cu toate acestea, în ciuda importanței sale, deficitul de vitamina D este tot mai frecvent, afectând persoane din toate categoriile de vârstă și ambele sexe.
Specialiștii subliniază importanța celor două forme principale: vitamina D2 (ergocalciferol), provenită din surse vegetale, și vitamina D3 (colecalciferol), de origine animală. Organismul uman produce vitamina D3 prin expunerea pielii la razele ultraviolete, însă activarea completă se realizează prin procese metabolice hepatice și renale. Așadar, afecțiunile cronice ale ficatului și rinichilor pot perturba conversia vitaminei în forma sa activă, prin procesul de dublă hidroxilare.
Potrivit dr. Ștefan-Lucian Rațiu, stilul de viață modern contribuie considerabil la carența de vitamina D. Timpul petrecut în interior, folosirea cremelor cu protecție solară (inclusiv SPF 15) și o alimentație săracă în pește gras, ouă sau produse lactate fortificate reduc sinteza cutanată. De asemenea, regimurile alimentare restrictive – în cazuri de alergie la lapte, intoleranță la lactoză sau diete vegetariene/vegane – cresc riscul de deficit.
Sugarii alăptați exclusiv fără suplimente pot dezvolta rahitism, iar persoanele obeze (IMC > 30) prezintă niveluri mai scăzute de vitamina D, din cauza reținerii acesteia în țesutul adipos, deși sinteza cutanată nu este afectată. Suplimentarea adecvată este esențială și în cazul pacienților care au suferit intervenții chirurgicale bariatrice.
La vârstnici, producția și absorbția vitaminei D sunt reduse, în timp ce pielea închisă la culoare (bogată în melanină) sintetizează mai puțin eficient vitamina D. Deficitul poate rămâne asimptomatic mult timp, dar în timp pot apărea: oboseală, dureri musculare și articulare, slăbiciune generalizată sau rigiditate matinală. Aceste simptome nespecifice duc adesea la întârzierea diagnosticului.
Mai mult decât atât, deficiența cronică de vitamina D a fost asociată cu o gamă largă de afecțiuni, inclusiv diabet zaharat de tip I și II, boli cardiovasculare, hipertensiune, tulburări psihiatrice (depresie, autism, schizofrenie), afecțiuni autoimune (scleroză multiplă), preeclampsie și anumite tipuri de cancer.
Prevenția este esențială: expunerea zilnică la soare timp de 10–30 de minute (în funcție de anotimp și pigmentul pielii), o alimentație echilibrată și suplimentarea, acolo unde este nevoie, pot menține nivelurile optime de vitamina D și sprijini sănătatea pe termen lung.
