sâmbătă, iunie 15, 2024
AcasăsusDirectivă europeană privind violența împotriva femeilor, închisoare pentru forțarea unui copil să...

Directivă europeană privind violența împotriva femeilor, închisoare pentru forțarea unui copil să se căsătorească

Directiva care obligă statele membre ale Uniunii Europene să adopte un set minim de norme privind prevenirea violenței de gen și protejarea victimelor violenței domestice a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, la finalul săptămânii trecute, și va intra în vigoare pe 13 iunie 2024. Noua directivă urmăreşte să armonizeze definiţiile juridice şi pedepsele minime cu închisoarea pentru infractori pe întreg teritoriul blocului comunitar și incriminează, printre altele, căsătoriile forțate, mutilarea genitală feminină, distribuirea unor imagini intime fără acord, urmărirea cibernetică, hărțuirea cibernetică şi incitarea la ură sau la violenţă, în mediul online. Statele membre vor avea la dispoziţie trei ani pentru a pune în aplicare dispoziţiile.

Comisia Europeană a propus pentru prima dată o legislație pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pe 8 martie 2022 și, după circa doi ani de negocieri intense, în februarie 2024, statele membre ale UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord asupra actului legislativ. 

Textul final al Directivei 1.385/2024 a fost publicat vineri, 24 mai, în Jurnalul Oficial al UE, iar noile reguli urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicare, mai exact pe 13 iunie 2024.  

Cele 27 de state membre au la dispoziție trei ani pentru a implementa noile reguli. „Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 14 iunie 2027”, conform Directivei UE.

„Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt concepute cu scopul de a răspunde nevoilor specifice ale femeilor și ale fetelor, având în vedere că, astfel cum o confirmă datele și studiile, acestea sunt afectate în mod disproporționat de formele de violență reglementate de prezenta directivă, și anume de violența împotriva femeilor și de violența domestică”, se arată în textul Directivei, precizându-se, însă, că și alte persoane pot fi victime ale acestor forme de violență și trebuie să beneficieze de aceleași măsuri pentru victime prevăzute în acest document. 

„Dispozițiile prezentei directive care se referă la drepturile victimelor ar trebui să se aplice tuturor victimelor comportamentelor infracționale care constituie violență împotriva femeilor sau violență domestică, astfel cum sunt incriminate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern. Aceasta include infracțiunile definite în prezenta directivă, și anume mutilarea genitală feminină, căsătoria forțată, partajarea neconsensuală de materiale cu caracter intim sau manipulate, urmărirea cibernetică în scopul hărțuirii, hărțuirea pe internet, flashingul cibernetic și incitarea cibernetică la violență sau ură, precum și comportamentele infracționale care intră sub incidența altor acte juridice ale Uniunii”, se precizează în document. 

Interzicerea căsătoriilor forțate și a mutilării genitale feminine

Una din noile norme europene cu care autoritățile din România vor avea de furcă face referire la o „tradiție” bine împământenită în țara noastră și anume: nunțile între copii, în comunitățile de romi. 

Conform Directivei UE, statele membre vor trebui să se asigure „că următoarele fapte comise cu intenție sunt pedepsite ca infracțiuni:

  • forțarea unui adult sau a unui copil să se căsătorească;
  • ademenirea unui adult sau a unui copil pe teritoriul unui alt stat decât cel în care își are reședința, cu scopul de a forța adultul sau copilul în cauză să se căsătorească”.

Căsătoria forțată „este o formă de violență care implică încălcări grave ale drepturilor fundamentale și, în special, ale drepturilor femeilor și ale fetelor la integritate fizică, libertate, autonomie, sănătate fizică și mintală, sănătate sexuală și reproductivă, educație și viață privată”, iar sărăcia, șomajul, cutumele sau conflictele sunt factori care favorizează acest fenomen. 

Potrivit autorilor, violența fizică și sexuală și amenințările cu violența sunt utilizate frecvent ca forme de constrângere pentru a forța o femeie sau o fată să se căsătorească, iar de multe ori căsătoriile forțate sunt însoțite de forme de exploatare și violență fizică și psihologică, cum ar fi exploatarea sexuală.

Mai mult, cele 27 de state membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a prevedea un termen de prescripție a infracțiunii care să permită investigarea, urmărirea penală, judecarea și pronunțarea unei hotărâri judecătorești în cazul căsătoriilor forțate: „Având în vedere că victimele căsătoriilor forțate sunt adesea minori, termenele de prescripție ar trebui să continue un timp suficient și proporțional cu gravitatea infracțiunii în cauză, pentru a permite inițierea eficientă a procedurilor după ce victima ajunge la vârsta de 18 ani”.

În cazul acestor infracțiuni, pedeapsa va fi de închisoare de până la trei ani. 

De asemenea, statele UE trebuie să se asigure că orice tip de mutilare genitală a femeilor, comisă cu intenție, și chiar constrângerea sau determinarea unei femei sau a unei fete să se supună unor astfel de acte sunt pedepsite ca infracțiuni. 

Conform noilor reguli UE, cei care comit astfel de fapte riscă să stea după gratii până la cinci ani. 

O altă cerință este ca statele membre să ia măsuri de prevenție pentru a sensibiliza publicul cu privire la mutilarea genitală feminină și la căsătoriile forțate, iar amploarea acestor măsuri trebuie să fie proporțională cu numărul de persoane expuse riscului sau afectate de practica respectivă în fiecare stat.

Religia, tradiția sau onoarea nu pot justifica violența

Noile norme prevăd și că toate statele membre trebuie să adopte măsuri prin care să prevină cultivarea stereotipurilor de gen dăunătoare, în scopul eradicării ideii de inferioritate a femeilor sau a rolurilor stereotipe ale femeilor și bărbaților. 

Distribuirea unor imagini intime, infracțiune

Directiva UE vine, de asemenea, cu reguli specifice pentru infracțiunile online, inclusiv distribuirea sau publicarea de materiale intime (imagini sau înregistrări video) prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor. 

Astfel, „punerea la dispoziția publicului, prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), de imagini, înregistrări video sau materiale similare care prezintă activități sexuale explicite sau părți intime ale unei persoane, fără consimțământul persoanei respective” este considerată infracțiune dacă fapta este comisă cu intenție și cauzează prejudicii persoanei din imagini.

Tot infracțiuni vor fi considerate și „producerea, manipularea sau modificarea și, ulterior, punerea la dispoziția publicului, prin intermediul TIC, de imagini, de înregistrări video sau de materiale similare, făcând să pară ca și cum o persoană practică activități sexuale explicite”, dar și amenințarea unei persoane cu publicarea unor astfel de materiale pentru a o constrânge „să practice, să accepte sau să se abțină de la un anumit act”.

Urmărirea cibernetică și hărțuirea pe internet

Plasarea unei alte persoane sub supraveghere, în mod repetat, fără consimțământul respectivei persoane sau fără o autorizație legală, prin intermediul TIC, pentru a urmări sau a monitoriza deplasările și activitățile respectivei persoane, va fi pedepsită ca infracțiune, conform noilor reguli UE. 

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente