Acasă sus Fiscul nu iti mai poate bloca conturile bancare, fara sa te anunte...

Fiscul nu iti mai poate bloca conturile bancare, fara sa te anunte inainte

Fiscul nu mai poate pune poprire pe conturile bancare ale contribuabililor, pentru stingerea creantelor fiscale, fara sa-i instiinteze in prealabil, se precizeaza intr-un act normativ care a modificat Codul de procedura fiscala si care a intrat recent in vigoare. Conform noilor dispozitii, poprirea se va putea realiza doar in anumite conditii, care sunt in avantajul firmelor, sustin specialistii contactati de AvocatNet.ro. Acestia au adaugat ca recentele modificari sunt binevenite si clarifica unele prevederi din legislatia fiscala. 

OUG nr. 8/2014 , publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014  si care a intrat in vigoare la aceeasi data, a modificat prevederile referitoare la poprire cuprinse in Codul de procedura fiscala.

Mai exact, noile reglementari stabilesc ca pentru stingerea creantelor fiscale, Fiscul va putea pune poprire pe conturile bancare ale contribuabilor doar la implinirea termenului de 30 de zile  de la data la care au comunicat  acest lucru contribuabililor, adica data   comunicarii somatiei .

Pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicandu-se in mod corespunzator. In acest caz, prin exceptie de la art. 145 alin. (1), poprirea nu   poate fi infiintata inainte de implinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicarii somatiei” ,  se precizeaza in OUG nr. 8/2014.Pana acum, lucrurile functionau diferit, in sensul ca intai erau blocate conturile si de abia dupa aceea erau instiintati contribuabilii. Vechile reglementari prevedeau ca organele fiscale puneau poprire pe conturile firmelor si odata cu transmiterea somatiei si a titlului executoriu catre acestea trimiteau si la bancile la care erau deschise conturile adresa de infiintare a poprii. In plus, Codul de procedura fiscala mentiona vag ca despre aceasta masura urma sa fie instiintat si debitorul, insa nu specifica in mod concret un anumit termen.

Acum insa, noile dispozitii, care au intrat in vigoare pe 28 februarie , detaliaza ca Fiscul va putea bloca conturile bancare ale firmelor, numai dupa ce se va implini termenul de 30 de zile de la data la care le-a comunicat acest lucru .

Aceasta masura a fost luata pentru a veni in intampinarea mediului de afaceri cu privire la efectele negative ale infiintarii popririi inainte de comunicarea somatiei, se precizeaza in preambulul OUG nr. 8/2014.

Specialistii spun ca noua masura este in avantajul firmelor

Blocarea conturilor bancare dupa implinirea termenului de 30 de zile de la data comunicarii somatiei este o masura care avantajeaza in mod evident contribuabilii , iar termenul pare rezonabil , a declarat pentruAvocatNet.ro   Mitel Spataru, Tax Manager, Finexpert .

Potrivit specialistului, aceasta masura este in folosul contribuabililor mai ales daca sumele executate sunt datorate din cauza unei erori.

„In situatia in care contul este poprit rapid, atunci contribuabilii nu mai pot regla situatia. Inainte, Fiscul emitea popririle foarte repede, insa recentele modificari dau un ragaz firmelor. Adica, daca sumele executate sunt datorate din cauza unor erori si nu pentru neplata, termenul de o luna pare rezonabil pentru ca firmele sa remedieze respectivele erori” , a explicat Mitel Spataru.

Pe langa faptul ca noile reguli vin in sprijinul firmelor, acestea clarifica momentul la care se infiinteaza poprirea conturilor bancare ale contribuabililor debitori in raport cu momentul comunicarii somatiei de plata, a precizat pentru AvocatNet.ro Bogdan Costea, expert contabil in cadrul Viboal FindEx .

„Modificarea este una binevenita in sensul in care pana in prezent am intampinat multiple situatii in care contribuabilii somati procedau la plata voluntara a debitelor restante, dar in acelasi timp li se popreau conturile si erau si executati silit ca urmare a infiintarii popririlor pe conturile bancare. Aparea astfel o plata dubla a debitelor restante. Ulterior, recuperarea sumelor platite in plus implica un oarecare efort, afectand in mod negativ contribuabilii aflati in astfel de situatii”, a punctat acesta.

In plus, pana in prezent, exista si un conflict, in opinia sa, pe partea de procedura, in sensul in care prevederile art. 145 din Codul de procedura fiscala indicau un termen de 15 zile de la momentul somatiei  pana la momentul continuarii masurilor de executare silita, termen acordat contribuabilului pentru stingerea debitelor restante, in timp ce prevederile art. 149 din acelasi Cod conduceau la infiintarea imediata  a popririi conturilor bancare, a adaugat aceeasi sursa.

Totodata, expertul contabil ne-a spus ca a intampinat in practica si o serie de dificultati cu privire la ridicarea popririlor in sensul in care procedura de ridicare a popririlor s-a dovedit destul de greoaie in unele situatii.

Astfel, Bogdan Costea considera ca modificarea legislativa ar trebui sa conduca la o ordine ceva mai logica in ceea ce priveste etapele executarii silite si la evitarea sau cel putin reducerea situatiilor amintite mai sus.

Cum se popresc creantele fiscale?

Poprirea creantelor fiscale este reglementata in Codul de Procedura Fiscala, la art. 149-150. Reprezentantii Reff si Asociatii, societatea de avocati afiliata Deloitte Romania , a definit, la o solicitare mai veche a noastra , poprirea ca „forma a executarii silite indirecte prin care se valorifica sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului urmarit de catre o terta persoana, creditorul subrogandu-se in mod conditionat si provizoriu in drepturile acestuia din urma” .

De asemenea, avocatul a mai explicat atunci ca poprirea implica trei participanti:

    • creditorul urmaritor , denumit si creditorul popritor – este creditorul din raportul principal de creanta , respectiv acea persoana care fie cere sa se indisponibilizeze o suma de bani, un titlu de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile in mana tertului poprit, fie cere executarea acestor valori in cadrul procedurii executionale. El poate fi orice persoana ce are legitimare procesuala activa, ceea ce rezulta implicit, in materie de poprire executorie, din existenta unui titlu executoriu, astfel cum acesta este stabilit prin lege.
    • debitorul urmarit  in cadrul procedurii popririi, denumit si debitorul poprit – trebuie sa intruneasca in persoana sa atat calitatea de debitor al creditorului propritor, cat si calitatea de creditor al tertului poprit.
    • un tert, debitor al debitorului poprit, denumit tert poprit  – este o persoana juridica sau fizica straina de raportul obligational initial, stabilit intre creditorul urmaritor si debitorul poprit, care este la randul sau debitor fata de debitorul poprit . Calitatea sa procesuala este determinata de existenta unui raport obligational intre debitorul urmarit si tertul poprit. Cel mai des, acest raport isi va avea izvorul intr-un raport juridic de munca.

Creante fiscale vs. creante ne-fiscale

Specialistii din departamentul de Taxe al companiei Accace  au explicat intr-un articol publicat de AvocatNet.ro in 2011 , ca exista mici diferente intre procedura prin care sunt poprite creantele ne-fiscale si procedura prin care sunt poprite creantele fiscale.

Astfel, potrivit acestora, institutia popririi, asa cum este definita in dreptul civil, presupune existenta unei hotarari judecatoresti sau a unei proceduri prealabile in instanta . Mai exact, in cazul creantelor ne-fiscale, poprirea se infiinteaza de catre executorul judecatoresc, printr-o adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu comunicata tertului poprit.

In schimb, in cazul creantelor fiscale, poprirea se infiinteaza de catre organul de executare , si anume de organele fiscale care administreaza creante fiscale sau alte organe proprii ale institutiilor publice.

“O diferenta importanta intre cele doua tipuri de popriri o constituie faptul ca, in cazul creantelor fiscale, poprirea nu este supusa validarii , simplificandu-se si accelerandu-se astfel procesul de executare silita, contrar procedurii de drept civil, care trebuie sa urmeze o cale mai indelungata, precum si cai de atac mai elaborate” , au mai precizat consultantii Accace la acea data.

Poprirea creantelor fiscale

Potrivit Codului de procedura fiscala, in cazul in care un debitor nu isi plateste de bunavoie obligatiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la actiuni de executare silita prin poprire.

De asemenea, poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata , cu dovada de primire, tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. In acelasi timp, va fi instiintat si debitorul.

Poprirea se considera infiintata din momentul primirii adresei de infiintare  de catre tertul poprit. In acest sens, tertul poprit este obligat  sa inregistreze atat ziua , cat si ora  primirii adresei de infiintare a popririi, se precizeaza la art. 149 alin. (8) din Codul de procedura fiscal.

Art. 145 din CPF prevede ca executarea silita incepe prin comunicarea somatiei,  iar daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita.

Atentie!  Noile reglementari, introduse prin OUG nr. 8/2014 si care se aplica din 28 februarie, stabilesc ca poprirea nu poate fi infiintata inainte de implinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicarii somatiei.

Ce venituri pot fi poprite?

In Codul de procedura fiscala se mentioneaza ca sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand  venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale , detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

„In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa efectuezeconvertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont , la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva” , se precizeaza in legislatia fiscala.

Totodata, sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

Astfel, salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, respectiv pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Venituri care nu pot fi poprite niciodata

Codul de procedura civila stabileste veniturile care nu pot fi poprite, indiferent de datoria care este urmarita. Mai exact, nu pot fi supuse popririi:

    • sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege;
    • sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
    • alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, care nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii;
    • sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data infiintarii popririi.

Ce se intampla dupa infiintarea popririi?

Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat:

    • sa plateasca, de indata sau dupa data la care creanta devine exigibila, organului fiscal, suma retinuta si cuvenita, in contul indicat de organul de executare;
    • sa indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, instiintand despre aceasta organul de executare.

„In masura in care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii, sumele existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta sunt indisponibilizate . Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite , respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale inscrise in adresa de infiintare a popririi , cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale”, se mai precizeaza in Codul de procedura fiscala.

Daca tertul poprit incalca prevederile privind poprirea, el va raspunde solidar cu debitorul , in limita sumelor sustrase indisponibilizarii.

Ce creante au prioritate la poprire?

Conform CPF, in cazul in care sumele datorate de debitor sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit urmatoarei ordini de preferinta :

a)creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
b)creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
c)creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
d)creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e)creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
f)creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
g)creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
h)creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i)alte creante.

De asemenea, pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta , daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia , au mai mentionat atunci consultantii.

Ce variante are contribuabilul supus popririi?

Consultantii Accace au explicat, la o solicitare mai veche a AvocatNet.ro , ca un contribuabil supus popririi are doua doua posibilitati, odata ce a fost demarata procedura de poprire.

Pe de-o parte, contribuabilul isi poate stinge obligatiile fiscale, ceea ce va duce la desfiintarea popririi.

Pe de alta parte, daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi. La fel se intampla si in cazul in care se invoca alte neregularitati privind infiintarea popririi.

2 COMENTARII

Comments are closed.

- Advertisment -

Cele mai populare

Cazinoul din Constanța monument Art Nouveau

Cazinoul din Constanța, un monument Art Nouveau și un simbol al orașului, cu o istorie zbuciumată, primește o nouă viață.

Florin Iordache ar putea fi numit șef la Consiliul Legislativ.

Controversatul deputat PSD și fostul ministru al Justiției - Florin Iordache ar putea candida pentru postul de șef al Consiliului Legislativ. Parlamentul...

Donald Trump:Ne-am săturat de Coronavirus

Preşedintele american Donald Trump l-a atacat pe doctorul Anthony Fauci, expertul principal în boli infecţioase al guvernului SUA, în timpul unei convorbiri...

București intra în scenariul Roșu

Bucureștiul este vizat începând de astăzi de restricții pe care autoritățile le-au decis luni, după ce rata de incidență a îmbolnăvirilor cu...

Comentarii recente