Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și-a angajat marți răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Executivul susține că noul act normativ corectează o inechitate socială și creează premisele unui sistem de pensii sustenabil, în acord cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Principalele modificări aduse de proiect
Premierul a prezentat în plen elementele esențiale ale legii:
– Creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48–50 de ani la 65 de ani.
– Majorarea vechimii minime în muncă de la 25 la 35 de ani, ceea ce face imposibilă pensionarea înainte de 58 de ani.
– Limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, față de situația actuală în care pensia este egală cu salariul.
– Extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani, astfel încât fiecare generație de magistrați să lucreze anual cu un an mai mult, până la atingerea pragului de 65 de ani.
Procedura parlamentară
Guvernul a aprobat marți dimineață, într-o ședință extraordinară, forma finală a proiectului, fără amendamente. Conform Constituției, angajarea răspunderii presupune că legea este adoptată dacă, în termen de trei zile, nu este depusă și votată o moțiune de cenzură. În caz contrar, Executivul ar fi demis.
Reacții politice și instituționale
– Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ asupra proiectului, însă acesta nu împiedică adoptarea legii.
– AUR, prin vocea liderului senatorilor Petrișor Peiu, a anunțat că nu va depune moțiune de cenzură și nici nu va sesiza Curtea Constituțională.
– O eventuală contestare la CCR ar putea veni din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
