Duminică, 24 noiembrie 2019 – zi istorică pentru România! Românii din țară și din lumea întreagă s-au mobilizat exemplar la vot. În Diaspora, s-a votat în număr record! Potrivit datelor OFICIALE furnizate de IRES, Klaus Iohannis este câștigător și în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, obținând o majoritate covârșitoare de voturi: 66,5%. În schimb, contracandidata sa, Viorica Dăncilă, a reușit să strângă doar 33,5% din voturi.
Așadar, Klaus Iohannis a obținut un nou mandat la Cotroceni, obținând, potrivit sondajului IRES, 66,5% din voturi. Contracandidata sa, Viorica Dăncilă, a strâns abia 33,5% din voturi.
Exit poll-ul IRES a fost realizat la ieșirea de la urne. Acesta a fost efectuat la nivel național, iar datele au fost prezentate imediat după încheierea votului.
Foarte important! Sondajul exit poll de la IRES l-a prezentat la ora 21:00, după finalul votului la alegeri prezidențiale 2019, NU ține cont și de votul din Diaspora. Rezultatele prezintă estimarea votului la ora 20:00.
Cine este Klaus Iohannis?
Klaus Iohannis este cel de-al patrulea Președinte al României ales după Decembrie 1989. La 25 de ani de la Revoluție, cetățenii României au ales, prin vot popular, un „altfel” de Președinte – fost dascăl și mai apoi primar renumit pentru modul care a transformat comunitatea în care s-a născut și a trăit. A câștigat încrederea românilor cu proiectul România lucrului bine făcut, iar alegerea sa în funcția de Președinte a fost descrisă de presa internațională drept unul dintre cele mai importante evenimente politice din Europa anului 2014.
Membru al unei vechi familii de sași transilvăneni, Klaus Iohannis s-a născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la un liceu de prestigiu din Sibiu.
Klaus Iohannis a urmat școala germană din Sibiu, Liceul „Samuel von Brukenthal” din același oraș, iar în 1978 a fost admis la Facultatea de Fizică a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul 1983, a început să profeseze ca dascăl la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar cinci ani mai târziu preda fizica, alături de foștii săi dascăli, la liceul pe care îl absolvise. După Revoluție, alege să rămână în România, la Sibiu, deși părinții și sora sa au luat hotărârea de a emigra.
Și-a început cariera politică în anul 1990, când a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), pe care l-a condus, ulterior, mai bine de un deceniu. La finalul anilor ’90, după 15 ani de profesorat, Klaus Iohannis ajunge în conducerea învățământului județean din Sibiu, etapă extrem de importantă pentru conturarea profilului său public.
În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. Klaus Iohannis a continuat să reprezinte prima opțiune a sibienilor la toate alegerile care au urmat, câștigând, cu scoruri impresionante, patru mandate de primar.
În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. Acest proiect i-a oferit ocazia să își demonstreze profesionalismul și calitățile de lider. Sibiul reprezintă, pentru Klaus Iohannis, un univers la scară mică, oglinda a ceea ce își dorește pentru România, fiind exemplul viu și dovada clară că se poate. Când a plecat din fruntea primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a lăsat un oraș admirat la nivel european, cu șomaj aproape inexistent, curat, prosper și atractiv.
Klaus Iohannis a pășit în „politica mare” în 2009, când a fost desemnat candidat pentru funcția de Prim-ministru de către o largă coaliție parlamentară. Deși această șansă nu s-a concretizat, încă de atunci a devenit o figură cunoscută și o speranță pentru cei care își doreau o Românie „altfel”. În februarie 2013, a decis să se înscrie în Partidul Național Liberal (PNL), fiind ales la scurt timp Prim-vicepreședinte. Un an mai târziu a fost votat Președinte al PNL de Congresul formațiunii liberale și desemnat candidat pentru funcția de Președinte al României. În tot acest timp, a fost unul dintre artizanii creării celui mai mare partid de centru-dreapta, de după 1989. Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României cu 54,43% din voturi. A depus jurământul în fața Parlamentului pe 21 decembrie 2014.
Gabriel Leș: „Am votat cu inima pentru un președinte capabil să adune, care nu incită la ură”
Senatorul PSD, Gabriel Leș, s-a prezentat la urne unde a declarat că a votat cu inima pentru un președinte care este pentru fiecare român.
„În primul rând, aș vrea să invit pe toată lumea să iasă la vot. Sătmărenii au ocazia să își aleagă președintele pentru următorii 5 ani. Vreau să spun că am votat, astăzi, cu inima pentru un președinte care este capabil să adune, este capabil de dialog, unul care nu incită la ură, și un președinte care este pentru fiecare român. Cred că România poate să aibă un alt traseu, atunci când gândim și alegem cu inima”, a declarat Gabriel Leș.
Aurelia Fedorca: „Am votat din inimă și cu toată inima pentru români și România”
Președintele PSD Satu Mare, Aurelia Fedorca, a votat la Negrești-Oaș. Aceasta a precizat că a votat un președinte care să fie devotat intereselor poporului și României.
”Am votat din inimă și cu toată inima pentru români și pentru România. Am votat pentru un președinte implicat și moderator, care să asculte românii, să-i înțeleagă și să-i respecte, să fie devotat intereselor poporului și României.
Mergeți la vot! Unirea face puterea!”, a transmis președintele PSD Satu Mare.
Primarul Kereskenyi Gabor, la vot: „Sunt un om de dreapta!”
Primarul municipiului Satu Mare, Kereskenyi Gabor, a votat pentru care are aceleași valori și care face parte din familia europeană din care face parte și formațiunea pe care o reprezintă.
„Consider că este o datorie importantă acum, la 30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem această șansă, această posibilitate să votăm, să contribuim la o decizie importantă pentru astăzi. Eu, personal, sunt un om de dreapta, care apreciez valorile creștin-democrate, deci am votat cu candidatul care are aceleași valori și care face parte din familia europeană din care face parte și formațiunea pe care o reprezint.
Sper din tot sufletul că o să vină și în țara noastră vremuri mai limpezi în care atât administrația prezidențială, cât și Guvernul României va lucra, în sfârșit, pentru bunăstarea societății, pentru relansarea economiei și pentru ajuta autoritățile locale în a îndeplini atribuțiile specifice și serviciile publice”, a spus Kereskenyi Gabor.
Județul Satu Mare printre ultimele la prezența la vot
Județul Satu Mare a căzut pe locul al treilea de la coadă în clasamentul prezenței la vot. Sătmarul a fost depășit de județul Suceava, iar mai apoi și de județul Mureș, reușind să se claseze doar peste județele Covasna și Harghita, județe care se află pe penultimul, respectiv pe ultimul loc.
Din cei 313.543 de sătmăreni cu drept de vot, au fost la urne, până la ora 19.00, nu mai puțin 38.788 .
Prezență mai bună la urne în turul 2
Prezenta totala este mai buna decat cea din primul tur daca este luat în calcul și numarul de votanți din strainatate
Preşedintele Klaus Iohannis a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, şi candidatul Alianţei USR PLUS, Dan Barna, cu 15,02%, după centralizarea rezultatelor din toate secţiile de votare, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.
Bilanț sumbru, în ziua de alegeri prezidențiale. Patru persoane au murit în preajma secțiilor de votare.
Patru oameni și-au pierdut viața în primele ore ale zilei, în cadrul procesului de vot: un doljean a decedat chiar în interiorul secției de votare, o altă persoană în vârstă din Dolj a decedat lângă secția de vot, la Buzau un bărbat a murit la scurt timp după ce a pus ștampila pe buletinul de vot, iar la Argeș, o femeie a murit în curtea secției de votare. Mai multe persoane în vârstă au avut nevoie de îngrijiri medicale în diverse secții de vot din țară.
Duminică după-amiază, o femeie a murit în curtea unei secţii de votare din Ştefăneşti, judeţul Argeş. Echipajul medical chemat la faţa locului a declarat decesul.
Un alt bărbat din Dolj a murit, duminică, după bărbatul de 80 de ani din comuna doljeană Amărăștii de Sus care decedat așteptând să voteze. Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Dolj, Cosmin Grădinaru, unui bărbat de 81 de ani din Apele Vii i-au fost acordate îngrijiri medicale, după ce și-a pierdut cunoștința lângă secția de votare din localitate.
„Unui bărbat de 81 de ani, din Apele Vii, i-au fost acordate îngrijiri medicale, după ce și-a pierdut cunoștința, in timp ce acesta se afla in apropierea secției de votare din localitate. Din nefericire și în acest caz a fost declarat decesul”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj, Cosmin Grădinaru.
