Despre faptul că în România postdecembristă s-a propagat și împământenit obiceiul de a ,,jongla” legea, de a funcționa în umbra ei, de multe ori eludând-o sau profitând dela caz la caz de lacunele, slăbiciunea, modesta pregătire, iar uneori chiar de complicitatea sau nepriceperea organelor abilitate a o aplica și veghea la respectarea ei. Unul dinaceste situații este și cazul din satul Mesteacăn, comuna Halmeu, jud. Satu Mare, iar pentru înștiințarea cititorilor vom face o mică introducere în subiect. În localitatea maisus menționată, în imobilul de la nr. 12 funcționează o grădiniță de copii și căminul cultural care au un hol comun. Ușa de acces din exterior în acest hol este comună, iar dinacest hol pe uși separate se intră în grădiniță și în căminul cultural. Într-un capăt dar corp comun al clădirii în cauza, pe aceeași parte dar cu intrare separată, la dată de 16.12.2014 încă mai funcționa un magazin alimentar care aparține de SC Palmira Impex SRL, cod fiscal 4480769 de pe un bon de casă, unde printre alte produse alimentare secomercializa băuturi alcoolice și țigări. Nu ar fi nimic anormal credem noi pentru bunul mers al comerțului privat, excluzând faptul că este corp comun cu o unitate de învățământși se comercializează băuturi alcoolice și țigări, dar ar mai fi un aspect care constă în aceea că acest magazin se alimentează cu energie electrică pentru vitrinele, lăzilefrigorifice și iluminat de la grădiniță și căminul cultural care au un singur contor electric montat, în timp ce magazinul alimentar nu are contor electric montat separat pentru a se putea cuantifica consumul propriu. Mai avem date că acest magazin funcționează de mai mult timp fără a avea autorizațiile necesare, cel puțin din punct de vedere sanitar veterinar și că nu are nici contract de închiriere încheiat cu Primăria com. Halmeu în al cărei administrare se află această clădire. Pentru spațiul unde funcționează magazinuldin anul 2008 a fost încheiat un contract de închiriere între SC Palmira Impex SRL și școală, care la aceea vreme era în administrarea Inspectoratului Județean pentru Învățământ,întocmit între un fost director de școală și administratorul societății, dar și acel contract considerăm noi întocmit, ca fond, într-un mod dolosiv pe durata nedeterminată, ceea ce stim caci contravine dreptului administrativ coroborat cu dreptul civil al contractelor, mai ales fiind vorba de o instituție de învățământ a statului. Dar că povestea noastră să fie completă trebuie să mai menționăm că satul Mesteacăn are și un delegat sătesc care este și director de cămin cultural al căminului descris mai sus, care se numește B. M. și în calitatea de delegat satesc are si atributii deatribuții administrare al acestui cămin. Acest director în cursul lunii august 2014 în timp ce copiii au fost în vacanță iar punctul alimentar era singurul care făcea consum de energie electrică înregistrat prin contorul grădiniței de copii și al căminului cultural, revoltat fiind de acest fapt, pe timp de zi, a întrerupt curentul electric motivând cănu este în asentimentul lui că acel magazin să încarce factură consumului de energie al unicului contor electric care este al grădiniței și căminului cultural. Ulterior acestui gest al directorului de cămin s-a sesizat șeful de post, agentul șef principal G.G.L., de la Postul de Poliție Halmeu, subunitate care are ca și competență teritorială și satulMesteacăn, care a luat și măsură sancționării contravenționale al cetățeanului cu spirit civic, în mod promt și operativ, menționând pe procesul verbal de aplicare a măsurii contravenționale un martor de ocazie, care nu a fost prezent la comiterea faptelor decât la întocmirea procesului verbal. Presupunem că interesant este că despre situațiaperpetuă a magazinului în cauza nu știa nimic. Nimic rău în acest fapt că a intervenit ,,brațul lung al legii” măcar de partea asta dacă în ceea ce privește magazinul nu a făcut-o, dar un singur aspect este ciudat de înțeles și reproducem real și ad-literăm din procesul verbal, B. M. a comis faptele prevăzute la art. 2 + 3, p 12, p 4, p 31 din Legea 61/1991, ,,p” este prescurtare la punctele pe care le au articolele, fiind sancționat contraventional cu amendă prevăzută la art. 3 lit. c, b, a, iar în lege art. 3 nu are litere, ci puncte, iar cuantumul amenzii care sancționează faptele de la art. 3 sunt prevăzute la art. 4. Ciudată aplicarea a legii, probabil după starea de moment alaplicatorului. Apoi se mai menționează pe articole și puncte cuantumurile, reproducem exact: 2 p13= 700, la încadrare fapta nu a existat menționată; 2 p12= 1500, fapta descrisănu există la acest articol, fapta fiind prevăzută la art 3 p12; apoi art 2 p1=700, nici nu a fost trecut la încadrarea juridică că și fapta; 2 p31 = 100 , la art. 2 nici nuexistă p. 31 . Și ar mai fi de exemplu la art. 3 ,,p 12″ din lege există fapta care este menționată de legiuitor astfel, ,,întreruperea curentului electric sau stingerea, fărădrept, A LĂMPILOR CE SERVESC LA ILUMINATUL PUBLIC pe străzi, în parcuri, săli de spectacol sau în alte locuri publice”. Ori în procesul verbal se menționează că fapta s-a petrecut la ora 09,oo în dată de 02.09.2014, iar noi știm că la aceea ora și dată nu a fost eclipsa de soare nici întuneric să trebuiască LĂMPI PENTRU ILUMINAT PUBLIC. Poate pela unii era necesar, dar în satul Mesteacăn puțin probabil. Analizând acest act de sancționare, cu o scriere pentru muzeografi, rezultă că descrierea faptelor este în parte discordantă cu încadrarea lor juridică și cu încadrarea juridică în articolul de lege care prevede sancțiunile pecuniare, iar la ora 09,oo este timp de zi si fiind a doua zi din luna septembrie nu este necesar iluminatul public în emisfera noastră.
Suntem întrutotul în asentimentul că legea și reglementările legale trebuiesc respectate, dar există considerentul în care și cetățenilor trebuie să li se respecte drepturile, iar dacă este cazul, legea să se aplice unitar, real și corect, netendentios, fără tertipuri de către organe competențe și cu cunoștință exactă a legilor de către ceib care o aplică. Oricum în acest caz contravenientul profitând de întocmirea lacunară a procesului verbal, l-a contestat în instanța, ceea ce este un drept al lui. În cea ce priveste curentul electric consumat fără a fi contorizat de către magazinul alimentar în cauza, considerăm că instituțiile de resort se vor sesiza și vor trece la recuperarea prejudiciului în cazul în care acesta există, deoarece costul acelei energii, consumate de un privat în acest caz, după toate aparențele se pare că a fost suportat din bani publici, un timp de către Inspectoratul Județean de Învățământ, apoi de către Primăria Halmeu, iar dacă este așa au abligatia să recupereze aceste prejudicii. Deoarece cititorii noștri au dreptul la o informare corectă, nu vom abandona acest caz, revenind și în viitor cu date despre el.
Doru Țepu
