Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat vineri o lege care califică fuga de la executarea pedepsei cu închisoarea drept evadare, prevăzând pedepse mai dure pentru condamnații care nu se prezintă la Poliție în termen de șapte zile pentru punerea în aplicare a mandatului.
Această lege, aprobată de Camera Deputaților în noiembrie 2023, are ca scop combaterea tentativelor de evitare a pedepsei, incluzând sancțiuni suplimentare pentru cei care manipulează condițiile de detenție sau ignoră obligațiile legale.
Noua modificare a Codului penal prevede că sustragerea de la executarea pedepsei cu închisoarea este considerată evadare dacă persoana condamnată nu se prezintă la Poliție în termenul stabilit după rămânerea definitivă a sentinței.
„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerariului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede legea.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Camera Deputaţilor a adoptat această lege în noiembrie 2023, în calitate de for decizional. În decembrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat la CCR „Legea fugarilor’.
După mai multe amânări, în octombrie anul trecut CCR a respins sesizarea ICCJ în legătură cu „Legea fugarilor” şi a stabilit că actul normativ este constituţional, conform stiripesurse.ro
