Criza politică actuală din România își pune amprenta asupra economiei, generând un climat de instabilitate accentuat. Impactul luptei electorale s-a resimțit rapid, iar efectele sunt vizibile: leul se depreciază, bursele înregistrează scăderi, iar mediul de afaceri este tot mai preocupat de viitor.
În decembrie anul trecut, discutam despre „Efectul Georgescu” asupra economiei, subliniind cum un candidat apărut surprinzător în primul tur al alegerilor a perturbat indicatorii macroeconomici, printr-un proiect ce îndepărta România de parcursul său european. Astăzi, acel scenariu se repetă, însă riscurile sunt și mai mari.
Impactul economic al alegerilor
Victoria lui George Simion în alegerile prezidențiale nu a adus stabilitate economică. Sistemul macroeconomic dă semne evidente de perturbare, iar incertitudinea afectează rapid mediul de afaceri. Să analizăm fiecare aspect separat.
Deprecierea monedei naționale
Pe 6 mai, leul s-a depreciat semnificativ față de euro, Banca Națională a României (BNR) stabilind un curs de 5,0378 lei pentru un euro, marcând un maxim istoric. În raport cu dolarul american, leul a scăzut la 4,4517 lei, iar față de francul elvețian, cotația a ajuns la 5,3932 lei.
Totodată, prețul aurului a crescut la 483,5504 lei pe gram, comparativ cu 466,0411 lei în ședința precedentă.
Bursa de Valori București în scădere
La deschiderea ședinței de tranzacționare de marți, toți indicii principali au înregistrat scăderi:
- BET (cele mai lichide 20 de companii) – scădere de 0,42%
- BET-Plus (cele mai lichide 43 de acțiuni) – scădere de 0,45%
- BET-XT (cele mai lichide 25 de titluri) – scădere de 0,50%
- BET-BK, indice de randament al fondurilor de investiții – scădere de 0,53%
- BET-FI (SIF-uri) – pierdere de 1,69%
- BET-NG (sectorul energetic) – recul de 0,05%
- BET AeRO (piața AeRO) – scădere de 0,81%
Dobânzi și capital în scădere
Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ, determinând BNR să atragă lichiditatea din piață și să majoreze dobânzile. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a explicat că măsurile sunt necesare pentru a echilibra piața financiară.
Indicele ROBOR a crescut marți astfel:
- La trei luni: 6,08% pe an (de la 5,90%)
- La șase luni: 6,16% (de la 6%)
- La 12 luni: 6,23% (de la 6,09%)
Aceste evoluții se traduc prin împrumuturi mai costisitoare la nivel național, iar populația va resimți acest impact prin rate mai mari la credite ipotecare și auto.
Mediul de afaceri în dificultate
IMM-urile, care ar trebui să fie motorul economiei, se confruntă cu presiuni puternice. Dacă instabilitatea continuă, multe dintre ele riscă să dispară de pe piață.
În acest context, precauția și măsurile economice adaptate sunt esențiale pentru a evita consecințe mai grave. România traversează o perioadă critică, iar soluțiile pentru redresare trebuie identificate rapid.
