Vitiligo este o afecțiune autoimună a pielii, relativ frecventă, care apare de obicei în copilărie sau adolescență.** Deși nu este contagioasă și nu provoacă durere, poate avea un impact emoțional semnificativ, mai ales când afectează zone vizibile ale corpului.
Boala apare atunci când sistemul imunitar atacă melanocitele – celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul care dă culoare pielii și o protejează de razele ultraviolete. Pierderea melaninei determină apariția unor pete albe, cu forme și dimensiuni variate. Deși vitiligo nu este o afecțiune care pune viața în pericol, poate fi asociată cu alte boli autoimune, precum tiroidita autoimună sau alopecia areata. Nu le cauzează direct, dar poate indica o predispoziție a organismului către astfel de tulburări.
Chiar dacă există o componentă genetică, boala se declanșează doar în prezența unor factori declanșatori interni sau externi, cum ar fi: arsuri solare severe, leziuni ale pielii (tăieturi, arsuri), expunerea la substanțe chimice agresive (precum fenolul), stres intens, infecții sau dezechilibre hormonale.
Petele depigmentate pot apărea oriunde pe corp, dar sunt mai frecvente pe față (în special în jurul gurii și ochilor), degete, încheieturi, axile, șolduri și organele genitale. În unele cazuri, pot afecta genele, sprâncenele, mucoasa bucală sau nazală, iar culoarea ochilor se poate deschide ușor. Din păcate, pielea afectată devine mai vulnerabilă la razele UV, deoarece lipsa melaninei o lasă fără protecția naturală împotriva soarelui.
