Dintre obiceiurile româneşti, cel care a ajuns aproape să se identifice cu sărbătoarea Crăciunului este colindul de Crăciun. Primul colind, care se cântă la fiecare casă, în Ajunul Crăciunului, este colindul de uşă sau de fereastră.
Prin acest colind se invocă trezirea rituală a gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii ce le aduc vestea naşterii lui Hristos şi pentru a se pregăti să celebreze marea sărbătoare a Naşterii Domnului: „Sculaţi, sculaţi, boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi, voi, români plugari/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători/ Şi v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău/ Un Dumnezeu nou născut”. Refrenul ”Florile dalbe”, des întâlnit în poezia colindelor, are astăzi numai o valoare simbolică. Se presupune, însă, că la origine el era o formulă magică, rostită concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de măr.
Citarea ramurii de măr în colinde, la fel ca şi folosirea ei rituală, avea rostul de a transmite omului calităţi atribuite plantei: energie şi vigoare şi este întrucâtva înrudit cu obiceiul sorcovitului de Anul Nou.
După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă. Primul colind pe care îl rostesc aici este colindul de masă, cântat în faţa mesei de Crăciun încărcată cu colaci, nuci, mere şi alte produse tradiţionale. Sensul acestui colind este de a trece belşugul, sugerat prin bogăţia şi varietatea produselor alimentare aşezate pe masă, dintr-un an în altul. Urmează colindul „cel mare”, adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, pe toţi membrii familiei.
Primul dar oferit colindătorilor este colacul, semn al belșugului. Cel care conduce grupul de colindători mulțumește gazdei pentru daruri.
Unul dintre obiceiurile cele mai cunoscute ale copiilor colindători este umblatul cu Steaua. Acest obicei evocă momentul în care, la naşterea lui Iisus, pe cer s-a ivit steaua care i-a călăuzit pe magi. Cele mai cunoscute cântece de stea sunt „Steaua sus răsare”, „Trei păstori se întâlniră”, ”O, ce veste minunată”, „În oraşul Viflaim”. Spre deosebire de colinde, transmise de la o generaţie la alta prin viu grai, cântecele de stea au fost culese în cartea lui Anton Pann, care a apărut în numeroase ediţii.
Umblatul cu capra este un obicei de Crăciun ce ţine, de regulă, de la până la Anul Nou.
Ce se mănâncă de Crăciun pe mapamond
În Spania, după entremeses (feluri de mâncare reci, servite înaintea felului principal, precum sortimente de mezeluri – jamón, chorizo, morcilla –, fructe de mare, tartine, ouă umplute), poți liniștit să te ridici de la masă sătul. Dar ar fi păcat, pentru că nu te-ai mai putea bucura de un platou cu dulciuri sau de o cupă de cava (echivalentul șampaniei din Franța sau a prosecco-ului italian).
Sopa de galets este o supă gătită în mod tradițional de Crăciun, care se mănâncă de obicei în Catalonia. Această supă caldă de iarnă este preparată cu un sos de carne și conține paste făinoase sub formă de scoică, numite galets, uneori umplute cu carne.
Antreuri din carne de miel, humus și legume, tabbouleh (salata din Orientul Mijlociu făcută din roșii, pătrunjel, ceapă și mentă) sunt pe masa de Crăciun în Liban.
Masa de Crăciun în Ucraina începe cu o versiune îmbunătățită a colivei de la noi, kutia, făcută din arpacaș, nucă, semințe de mac, miere, stafide. Urmează o supă acră (borș) din sfeclă (fără carne) și varenyky (găluște umplute cu cartofi sau varză, fierte și servite cu smântână, asezonate cu ceapă și alte verdețuri).Celebrul „bufet suedez” este prezent și în cadrul julbord (așa cum se cheamă masa de Crăciun în Suedia). Cele mai întâlnite antreuri sunt cele preparate din hering marinat și alte feluri de pește, mezeluri (șuncă, cârnați afumați), pateuri și terine.
Vecinii danezi savurează tarte cu ciuperci, tartar din somon, salată de hering cu verdețuri, mousse din ton și salată de sfeclă, iar finlandezii încep masa de Crăciun cu icre de pește, somon, salate din pește și pate de ficat.
În Polonia, mesenii servesc mai întâi o supă, la alegere: înroșită cu sfeclă (barszcz) și plină de găluște (uszka), de pește sau de ciuperci. La antreuri, aceștia pot alege dintre ciuperci marinate, rulouri cu varză și o porție sănătoasă de satatka jarzynowa (salată din cartofi fierți, porumb, mărar, castraveți, ouă fierte).
În India, felul principal al mesei de Crăciun poate să fie porc vindaloo (un derivat al rețetei portugheze de carne de porc marinat în vin și usturoi, carne de vinha d’alhos). Acest sos curry, devenit foarte popular în întregul Imperiu Britanic, se servește alături de orez fiert sau ca atare. Felul de mâncare este foarte popular și în Malaysia, unde este gătit și mai iute decât în India și pe care localnicii îl mănâncă împreună cu pâine naan sau chapati (lipie).
În Japonia, Pizza Hut, Pizza-La și Domino’s raportează mereu vânzări-record în preajma Crăciunului, mai ales că în această perioadă apar rețete noi: cu pui și legume, carne de vită, brânză Camembert și trufe.
