joi, februarie 29, 2024
AcasăsusOrdonanța haosului fiscal

Ordonanța haosului fiscal

Guvernul a reușit performanța de a face greșeli în modificarea legislației fiscale, de la lipsa definirii unor termeni care astfel devin interpretabili, până la încălcarea procedurilor și a mai multor legi.

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care ședința de guvern de ieri a fost amânată cu mai mult de cinci ore, fiind programată și pentru adoptarea bugetului pe anul viitor. Consiliul Economic și Social (CES) a dat mai multe avize negative, atât pe buget, cât și pe noua ordonanță de urgență pentru modificări fiscale, pe care CES ar putea-o ataca în instanță, blocând-o. Lipsa respectării legislației și a procedurilor a făcut, de la început, această OUG imposibil de aplicat.

Specialiștii în Finanțe care au analizat Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice spun că sunt mai multe puncte slabe ale acestui act normativ, care l-ar face foarte ușor de eliminat. În primul rând, nu s-a respectat Legea dialogului social, iar ordonanța nu ar fi trebuit nici măcar să ajungă pe masa ședinței de Guvern de ieri, pentru că patronatele au transmis notificare prin care au cerut dezbatere publică, în următoarele 10 zile. În aceste condiții, se suspendă adoptarea, până la finalizarea perioadei prevăzute de lege pentru dezbatere.

Nici principiile legislației fiscale nu au fost respectate, pentru că ar fi nevoie de cel puțin 6 luni de la modificarea legislativă în acest domeniu, până la aplicarea modificărilor, iar această OUG prevede aplicarea de la 1 ianuarie, adică la 3 săptămâni de la adoptare, dar și la două luni de la o altă ordonanță care prevede același tip de modificări – ceea ce este inadmisibil, din perspectiva economiștilor, mai ales pentru că prin astfel de măsuri se creează haos în toate domeniile de activitate și nu mai există deloc predictibilitate.

Voucherele de vacanță, cu un mare semn de întrebare

Lipsa posibilității de a face calcule financiare pe baza unor situații previzibile din punctul de vedere al legislației fiscale va afecta, spun specialiștii, toate afacerile din România, mai ales întreprinderile mici și mijlocii. De exemplu, cei care au activitate în turism și și-au făcut deja calcule pe baza legislației de până acum, care prevedea acordarea voucherelor de vacanță, vor fi nevoiți să se confrunte cu o situație totalmente diferită, de la o zi la alta.

Cu toate acestea, nici măcar nu se poate înțelege din textul ordonanței dacă s-a dorit sau nu eliminarea voucherelor, tocmai pentru că nu este luată în considerare legea în baza căreia acestea se acordă până în anul 2027, ci o altă lege, astfel încât ar putea fi acordate în continuare, într-o astfel de interpretare.

„În OUG se face referire la Legea 165/2018 (privind acordarea tichetelor de valoare – n.r.), unde sunt trecute toate, doar că voucherele de vacanță sunt reglementate prin OUG 8/2009, care e în vigoare până la 1 ianuarie 2027, ceea ce înseamnă că Legea 165 nu este activă, până atunci, pentru voucherele de vacanță. Modificarea din toamnă, când s-a mărit cuantumul voucherelor, s-a făcut doar în OUG nr. 8/2009, deoarece capitolul din Legea 165 are termenul prorogat. Din punct de vedere legislativ, asta înseamnă, din perspectiva mea, că nu s-a dorit eliminarea voucherelor de vacanță. Dacă ar fi vrut să le elimine, puteau fie să facă referirea direct la Codul Fiscal, scriind că vor fi eliminate toate tichetele, cu excepția celor de creșă, fie puteau să adauge și OUG nr. 8/2009, dar nu au făcut-o. Eu cred că așa au vrut să reglementeze: să rămână doar voucherele de vacanță și tichetele de creșă”, a explicat, pentru Jurnalul, Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului.

Acesta este ministrul care a reușit să obțină, pentru prima oară, adoptarea unei Hotărâri de Guvern, în 2017, pentru acordarea voucherelor de vacanță începând cu anul 2018. Până atunci, din 2009 până în 2017, toate guvernele au amânat acordarea voucherelor. OUG nr. 8/2009 se abrogă abia la 1 ianuarie 2027, ceea ce este prevăzut în Legea nr. 165/2018.

Cuvinte care duc IMM-urile la faliment

Dar noua OUG are mai multe probleme de interpretare, inclusiv la nivel terminologic. Deși par simple neglijențe, aceste „scăpări” ar putea duce mii de IMM-uri în faliment, în următoarea perioadă. „Nu a fost definit termenul «indirect». Dar ce înseamnă «indirect»? Nu știi unde să te încadrezi, iar cei care vor interpreta greșit textul de lege ar putea să fie sancționați ulterior, fără să știe că au greșit interpretarea. Au creat un megahaos fiscal”, mai spune Dobre, referindu-se la articolul 47 alineatul (1), litera h) din OUG, care se referă la microîntreprindere care „are asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și este singura persoană juridică stabilită de către asociați/acționari” – stabilind ca aceasta să plătească impozit pe profit, în anumite condiții neclare. 

Astfel, în cazul în care doi soți sunt acționari în două astfel de firme, cu minimum 25%, ar trebui să plătească pentru una dintre firme impozit pe profit sau, până la 31 martie, să aleagă pentru care dintre cele două vor plăti. 

Faptul că termenul „indirect” nu este definit clar în textul Ordonanței va duce la mai multe interpretări, apoi fie ANAF va bloca din start conturile și activitatea firmelor, fie oamenii se vor trezi chemați în instanță după mai mulți ani, pentru aplicarea eronată a legii, vor pierde procesul cu statul și tot în faliment vor ajunge, după ce vor fi puși să plătească daunele din urmă.

Nu sunt șanse reale de intrare în vigoare

Ordonanța pentru noile modificări fiscale ar putea fi blocată și eliminată de o acțiune în instanță pe care poate să o depună oricine, după adoptarea ei de către Guvern. Este foarte posibil să depună acțiunea patronatele și sindicatele din CES. „Dezbaterea publică a fost cerută de patronate, iar procedura cere obligatoriu sistarea proiectului de act normativ pentru următoarele 10 zile. Dacă e adoptată, nu s-a respectat procedura de transparență decizională și dezbatere publică, deci se va câștiga în instanța de judecată, mai ales pentru că se pot invoca mai multe aspecte. De exemplu, faptul că modificările fiscale se fac cu minimum 6 luni înainte de punerea în aplicare a noilor prevederi, conform legii organice, care e Codul Fiscal. Nu poate fi aprobat un proiect de act normativ, dacă nu respectă aceste prevederi”, a mai explicat fostul ministru. 

În instanță ar urma să se ceară suspendarea ordonanței, până la hotărârea judecătorilor, iar astfel, noua OUG nu ar mai avea șanse să fie adoptată anul acesta. Pe cale de consecință, nici noile măsuri fiscale din OUG nu ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente