Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI și CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituții cerând creșterea abruptă a prețului la gaze pentru populație și CET-uri din aprilie și restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia, a anunțat premierul Victor Ponta.
El a precizat că, în aceste condiții, nu va fi semnată o scrisoare de intenție și că discuțiile pe aceste două puncte de divergență, anunțate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.
Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea prețului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populație și centrale de energie termică (CET-uri), cu o creștere a prețului la gaze catalogată drept „abruptă” de către șeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populația și CET-urile nu pot suporta o astfel de creștere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.
„Liberalizarea înseamnă creșterea prețului la gaze, ca să vorbim pe înțelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să țină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice și de multe ori în realitate produc efecte negative”, a spus Ponta.
Conform calendarului convenit anterior cu FMI și Comisia Europeană, prețul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 și la 62 lei în iulie 2015.
Creșterea prețului a fost însă amânată de Guvern, care dorește prelungirea calendarului de eliminare a prețurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
În privința companiilor energetice Hunedoara și Oltenia, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană au cerut restructurarea „masivă și radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune și locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanța acestui sector în câțiva ani în România.
„Sper să ne înțelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariția acestui acest sector esențial pentru siguranța noastră energetică și dezvoltarea economico-socială unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar și tot ce ține adiacent”, a afirmat Ponta.
Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României și asigura până la 30% din consumul intern de energie elctrică. Compania are aproape 19.000 de angajați.
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariați, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) și a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel național.
Delegația FMI-CE s-a aflat la București pentru consultări și a treia evaluare a acordului stand-by cu România.
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie și pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înțelegerii este de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.
Acordul, care este însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.
Ultima misiune FMI la București de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul și Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenție.
O misiune tehnică a creditorilor internaționali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuții privind bugetul pe acest an.
