sâmbătă, aprilie 20, 2024
AcasăsusProiect naționalist PNL, pentru urmașii românilor din străinătate

Proiect naționalist PNL, pentru urmașii românilor din străinătate

În contextul în care numărul românilor care aleg să trăiască peste hotare este tot mai mare, de la an la an, câțiva parlamentari PNL propun, într-un proiect de lege depus recent la Senat, ca urmașii acestora să poată studia, pe lângă limba maternă, şi istoria României. „Dacă dorim ca tinerii români, dar și adulții care trăiesc în străinătate să mai păstreze o ancoră în spațiul românesc, cunoașterea istoriei naționale și posibilitatea de a rememora eroi și acțiuni din istoria românilor devine esențială”, susțin inițiatorii. Totodată, aleșii vor ca statul să le dea „vouchere culturale” tuturor elevilor din țară, pentru ca aceștia să-și cumpere cărți și pentru excursii, concerte și muzee.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2023 privind învățământul preuniversitar a fost pusă marți pe masa senatorilor de patru parlamentari PNL, printre care și fostul ministrul al Educației, Monica Anisie, și este susținută de alți 17 senatori și deputați din aceeași formațiune politică. 

Limba maternă, studiată deja în țările cu comunități mari de români

Una dintre modificările aduse Legii învățământului preuniversitar este introducerea disciplinei „Istoria românilor”, pe lângă cursurile de limba română, pentru copiii care studiază în unităţile de învăţământ de tip „școala românească din afara graniţelor ţării”, organizate de statul român în diaspora. 

„Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip «şcoală românească din afara graniţelor ţării», cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, precum şi cursuri de limbă, istorie, cultură şi civilizaţie românească, prin Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă (CNRID), în conformitate cu legislaţia statului respectiv, în unităţile de învăţământ unde învaţă un număr considerabil de preşcolari şi/sau elevi români”, prevede proiectul de lege.

Totodată, programe de limbă, cultură, istorie şi civilizaţie românească vor fi oferite de CNRID și adulților din diaspora „ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii”, iar „pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, Ministerul Educaţiei poate finanţa burse pentru stagii de formare profesională a cadrelor didactice care predau limba română şi istoria românilor pentru ciclul gimnazial şi liceal sau în limba română în unităţi de învăţământ sau instituţii de învăţământ superior din străinătate”, stipulează proiectul legislativ. 

Păstrarea identității, „o problemă foarte serioasă”

În condiţiile în care numărul de români care au ales din diferite motive să trăiască în afara granițelor României a crescut simțitor în ultimii ani, „problema păstrării identității, a tradițiilor și obiceiurilor românești este una foarte serioasă”, susțin inițiatorii proiectului de lege, iar dacă statul nu poate contracara efectul emigrației, un rol important în realizarea acestui obiectiv îl va juca, pe lângă învățarea limbii române, și istoria românilor. 

„Aceste modificări completează educația românilor care trăiesc în afara granițelor țării prin acumularea de cunoștințe în domeniul istoriei românilor. Contactul cu moștenirea istorică a generațiilor care au luptat pentru constituirea unui stat modern român, cunoaşterea parcursului istoric al României de la țări distincte la un stat unitar, conştientizarea pericolului reprezentat de regimurile autoritare prin studierea perioadei comuniste din România – toate aceste elemente vor contribui, pe de o parte, la impregnarea culturală a românilor din afara granițelor, iar pe de altă parte vor consolida sentimentele de iubire de țară, sentimente impregnate adesea prin studiul istoriei”, se arată în expunerea de motive.

Conform datelor oficiale ale MAE, aproape 6 milioane de cetăţeni români figurează cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, majoritatea emigranți la prima generație, însă mulți alții nu apar în registrele oficiale. Potrivit estimărilor organizațiilor non-guvernamentale, aproximativ 10 milioane de români trăiesc în afara țării, cifra incluzând și a doua generație de emigrați, copiii născuți în familiile de români de peste hotare.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente