Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat sâmbătă, într-un interviu pentru Prima TV, că președintele României, Nicușor Dan, a obținut „flexibilitate maximă” în discuțiile cu oficialii Comisiei Europene privind ajustările fiscale și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul a fost evitarea unor măsuri dure care ar putea afecta grav economia națională.
Burnete a explicat că Bruxelles-ul nu exercită presiuni nejustificate asupra României în privința majorărilor de taxe, ci acționează preventiv în contextul riscurilor crescute de pe piețele financiare. „Dacă ajungem în punctul în care nu ne mai putem împrumuta, vă garantez că tăierile vor fi mult mai mari și mai rapide decât ceea ce vedem acum”, a avertizat consilierul.
Deficitul bugetar și etapele cunoscute ale procedurii europene
Oficialul de la Cotroceni a reamintit că România, ca și celelalte state membre aflate în procedura de deficit excesiv, a cunoscut din timp etapele necesare pentru a evita sancțiuni. Autoritățile române ar fi trebuit să prezinte până în iunie 2025 un pachet de măsuri de corecție fiscală, însă acest calendar a fost decalat din cauza alegerilor.
„Am reușit să explicăm că, venind după doi ani electorali, încrederea instituțiilor europene în România era serios afectată. Președintele a obținut totuși cel mai mare grad de flexibilitate posibil”, a adăugat Burnete.
Agențiile de rating, o provocare mai mare decât Bruxelles-ul
Burnete a subliniat că cele mai dificile negocieri nu sunt cele cu Comisia Europeană, ci cu agențiile de rating, care evaluează capacitatea țării de a-și rambursa datoriile. În acest context, reputația financiară a României este crucială: „Orice decizie greșită a acestor agenții poate crea haos sau, dimpotrivă, poate decredibiliza propria lor evaluare”, a punctat consilierul.
Număr mare de bugetari vs. o economie slab fiscalizată
Burnete a atras atenția și asupra dezechilibrului dintre sectorul public și cel privat. În timp ce România are peste 1,3 milioane de angajați în sectorul bugetar, doar 64% din populația aptă de muncă este activă, mult sub media regională de 75–76%. Această situație pune o presiune semnificativă pe cei aproximativ 5 milioane de angajați din mediul privat.
Evaziunea fiscală și economia gri, priorități guvernamentale
Tocmai de aceea, combaterea evaziunii fiscale și a economiei gri devine o prioritate atât pentru Administrația Prezidențială, cât și pentru guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. „Nu se poate ca unii să plătească mereu, iar alții să ocolească sistemul. Ne furăm singuri căciula”, a subliniat Burnete.
Reforma statului: între supradimensionare și ineficiență
Consilierul prezidențial a pledat și pentru o reformă a structurii statului, arătând că sunt instituții publice subdimensionate, dar și altele cu personal excesiv. Spre exemplu, între consiliile județene pot exista variații mari de personal – unele cu 100 de angajați, altele cu 400 – fără o justificare clară.
Situația la zi a aparatului bugetar
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în februarie 2025 erau ocupate 1.311.451 de posturi în instituțiile publice din România, cu peste 4.500 mai multe decât la finalul anului precedent. Dintre acestea, peste 64% se aflau în administrația publică centrală.
