România va beneficia de o creștere semnificativă a capacității de conectare la rețeaua energetică europeană, după ce Austria și Ungaria au dat acordul pentru realizarea unor noi interconectări. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că aceste proiecte sunt incluse în planul Comisiei Europene privind coridoarele strategice, iar capacitatea de transport a energiei către și dinspre România va crește de la 4.000 MW la peste 7.200 MW.
Potrivit ministrului, noile conexiuni vor permite României să importe energie mai ieftină din vest, ceea ce ar putea reduce facturile consumatorilor, mai ales în contextul în care cererea internă depășește producția, iar termocentralele pe cărbune – costisitoare – sunt repornite pentru acoperirea necesarului.
Acordul politic obținut în Consiliul UE va fi urmat, în câteva săptămâni, de semnarea memorandumului. Conexiunile vor facilita și exportul de energie în perioadele de surplus, în condițiile în care România continuă investițiile în noi capacități de producție. Finanțarea va proveni din fonduri europene, naționale și contribuții ale companiilor.
Bogdan Ivan a subliniat că Uniunea Europeană are nevoie de investiții de aproximativ 1,2 trilioane de euro în infrastructura energetică, iar România poate accesa până la 30 de miliarde de euro până în 2035. Printre proiectele prioritare se numără interconectorul Austria–Ungaria–România, ruta transbalcanică și Coridorul Verde, care va aduce în Europa 4.800 MW de energie printr-un cablu submarin din Azerbaidjan și Georgia, via Marea Neagră.
În paralel, la nivel european se discută și extinderea capacităților de transport și interconectare pentru gaz în sud-estul Europei, unde România are un rol strategic datorită poziției geografice și viitoarelor exploatări din Marea Neagră, programate să înceapă în 2027 – anul în care UE va renunța complet la importurile de gaz rusesc.
