Acasă Locale Stiri Satu Mare Schimbări la legea educației

Schimbări la legea educației

Examen de admitere la liceele cu număr de candidați mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a și învățământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt cuprinse în inițiativa legislativă de la care vor începe dezbaterile pentru modificarea Legii educației.

Proiectul Legii educației a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost și alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârșitul lunii mai. Inițiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educației.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulți ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniță, dar și evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susținute în timpul anului școlar.

Astfel, potrivit proiectului inițiat de un grup de parlamentari, sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde: educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare pregătitoare; învățământul primar, cu clasele I-IV; învățământul secundar, cu învățământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) și învățământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocațională și tehnologică; învățământul profesional, cu anii I și II. Urmează învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal, cu durata între unu și doi ani.

Învățământul liceal vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal se va organiza pentru specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației, în conformitate cu Registrul Național al Calificărilor.

Evaluarea cu calificative în gimnaziu și trei probe în plus la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a

Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terțiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale.

În învățământul secundar se acordă calificative la disciplinele educație fizică și sport, religie, muzică și desen. Prin excepție, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învățământului vocațional.

La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale, au scris inițiatorii proiectului de modificare a Legii educației.

La Evaluarea Națională vor fi probe scrise la limba și literatura română și la limba maternă, precum și o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului și o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, toate trei susținute în timpul anului școlar.

Rezultatele testelor de la Evaluarea Națională se înscriu în portofoliul educațional al elevului.

Examen de admitere la liceele cu număr de candidați mai mare decât locurile oferite

Proiectul prevede că pentru admiterea în învățământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a.

Admiterea la liceu sau la școala profesională se realizează prin concurs, în baza fișelor de opțiuni individuale depuse de candidați la înscriere. Fișa cuprinde opțiuni din oferta educațională națională exprimate în ordinea preferințelor, conform acestei variante de proiect.
În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaților la un profil, potrivit primei opțiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educațional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naționale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% și nota obținută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaților la un profil, potrivit primei opțiuni, nu depășește numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educațional, cu o pondere de 40% și media probelor scrise ale evaluării naționale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

În această variantă de proiect de modificare a Legii educației este prevăzut că admiterea la școlile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educațional.

Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opțiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere și la școlile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiție computerizată la liceele și școlile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaționale, sunt obligatorii și eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii la liceu și școala profesională este elaborată de Ministerul Educației și este dată publicității, pentru fiecare generație, cel târziu la începutul clasei a VII-a.

Liceele au obligația să anunțe public conținutul probei de admitere și al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum și modul de utilizare a portofoliului educațional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

De asemenea, admiterea în liceele și școlile profesionale particulare și confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice și a regulamentelor proprii.

În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susțin, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea Națională, la limba romană, matematică și limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Națională (75 la sută) și media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidații din seria curentă, precum și cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidații care nu au participat la prima repartizare și cei care au rămas nerepartizați. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizați în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care și-au încheiat situația școlară mai târziu.

Probele orale de la examenul de bacalaureat, susținute în cursul anului școlar

Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire și foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces în învățământul postliceal, precum și dreptul de susținere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învățământul superior.

La examenul de bacalaureat vor fi susținute: proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; proba de evaluare a competenței lingvistice la una sau două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Și la proba de evaluare a competențelor digitale, susținută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale, au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în fața unei comisii prezidate de directorul unității de învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiile stabilite prin metodologie specifică.

În prezent, probele sunt susținute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.

Inițiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susțină după încheierea cursurilor, în fața unei comisii stabilite de către inspectoratul școlar. Probe scrise vor fi susținute la: Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale. Alte două probe scrise vor fi diferențiate, astfel: pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocațională – matematică și o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie și informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic și sportiv din filiera vocațională – istorie și o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie și pedagogie; pentru filiera tehnologică – matematică și o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic și resurse naturale și protecția mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.

Contract educațional încheiat de unitățile de învățământ cu părinții

Potrivit proiectului inițiat de un grup de parlamentari, unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul Matricol Unic, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip va fi elaborat cu consultarea structurilor asociative naționale ale părinților și aprobat prin ordin al ministrului Educației, fiind particularizat la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia Consiliului de administrație.

Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ va fi sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal, va reprezenta contravenție și se va sancționa cu amendă între 100 și 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal. În mod similar se va proceda și în situația distrugerilor materiale din patrimoniul școlii, se mai arată în proiect.

În acest caz, aplicarea contravenției se va face de către primărie, la sesizarea Consiliului de administrație al unității de învățământ. Banii astfel obținuți vor fi utilizați exclusiv în folosul unității de învățământ respective.

Proiectul mai prevede că unitățile de învățământ pot primi donații din țară și din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaționale a sistemului național de învățământ și dacă nu sunt contrare intereselor statului român și legislației în vigoare.

Contactat de MEDIAFAX, ministrul Educației, Sorin Cîmpenu, a declarat că instituția pe care o conduce va avea un punct de vedere față de proiectul inițiat de parlamentari.

„Vom avea un punct de vedere. Vom transmite propunerile noastre. Este un proiect de la care au plecat dezbaterile publice. Am spus că dezbaterile vor dura cât va fi necesar”, a arătat ministrul Educației.

Anterior, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că proiectul final de modificare a Legii educației trebuie să fie rezultatul unei dezbateri profunde, profesioniste și transparente, fiind așteptate opiniile asociațiilor de părinți, Consiliului Elevilor, asociațiilor studențești, sindicatelor și societății civile în legătură cu acest proiect.

Ministrul Educației a precizat că în varianta de proiect a Legii educației sunt idei lansate în dezbatere, fiind un proiect care are „o oarecare vechime, întrucât este pe agenda Parlamentului, singurul care putea fi luat în discuție și cu bune și cu rele, un proiect ce va putea să rămână până la final într-o proporție de 90, 80, 70, 60, 50, 40 la sută”. Cîmpeanu a adăugat că, în acest context, nu dorește să se antepronunțe în privința variantei de proiect lansate în dezbatere publică.

„Sunt foarte multe lucruri care trebuie să rămână la fel pentru a nu bulversa sistemul de educație, precum și foarte multe lucruri cerute de sistem cu titlu de schimbare, de îmbunătățire. Toate aceste idei sunt lansate în dezbatere și se așteaptă opinii și idei de la asociațiile de părinți, de la Consiliul Elevilor, de la asociațiile de studenți, de la sindicate și de la toți cei implicați. Nu este normal să avem și evaluare națională la clasa a VIII-a/ capacitate, și examen de admitere în liceu. O să vedem care este varianta cea mai potrivită așteptată de sistem”, a mai spus ministrul Sorin Cîmpeanu.

Întrebat când estimează că va fi gata proiectul prin care se vor aduce modificări Legii educației, Cîmpeanu a spus că ar putea fi definitivat până la sfârșitul acestui an.

- Advertisment -

Cele mai populare

Drapelul României, arborat la 2.519 metri altitudine.La multi ani români!

Drapelul României a fost arborat, de Ziua Naţională, pe vârful Parângul Mare, la 2.519 metri altitudine, unul dintre cele mai înalte din...

Ceremonie restrânsă de 1 Decembrie

Cu ocazia Zilei Naţionale, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea...

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat

Un interviu acordat jurnalului ortodox “Drumul Emausului” de ziaristul grec George Alexandrou, autorul uneia dintre cele mai vaste monografii dedicate Sfântului Apostol Andrei, ne...

Sfârșitul unei campanii sfârșite!

Ne aflăm înspre finalul unei campanii electorale, cum n-am mai avut niciodată. Rigorile pandemice au limitat aria acțiunilor...

Comentarii recente