miercuri, aprilie 17, 2024
AcasăsusSchimbări privind actele de identitate

Schimbări privind actele de identitate

Milioane de români care trăiesc în străinătate nu au actele de identitate în regulă din cauza unor opreliști puse de către statul român care refuză să elibereze carte de identitate pentru cetățenii care nu au domiciliul în România. Subiectul a ajuns și pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în cadrul căreia avocatul general a emis o opinie nefavorabilă Ministerului de Interne de la București.

Românii din diaspora, forțați să stea cu actele de identitate în neregulă

Legea 248/2005, care stabilește regulile de eliberare a actelor de identitate, prevede că cetățenii români care și-au stabilit domiciliul în străinătate primesc pașapoarte simple electronice sau temporare cu menționarea țării de domiciliu. În schimb, ei nu mai pot deține act de identitate românesc care să ateste domiciliul în România, ci cel mult o carte de identitate provizorie, cu o durată de valabilitate limitată la un singur an.

Problema este că potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, paşaportul CRDS este considerat document de călătorie, şi nu act de identitate. Prin urmare, mulţi dintre cetăţenii posesori ai paşaportului CRDS întâmpină dificultăţi în relaţia lor cu instituţiile publice; aceştia se regăsesc în situaţia împovărătoare de a fi nevoiţi să prezinte două documente în interacţiunea cu instituţiile: atât paşaportul CRDS care face dovada identităţii şi a ţării de domiciliu, cât şi o carte de identitate provizorie care să facă dovada reşedinţei din România”, se spune în expunerea de motive a unui proiect de lege care tocmai a fost depus la Parlament și care își propune să remedieze această problemă.

Practic, românii care trăiesc în străinătate cu domiciliul oficial acolo s-au trezit în situația în care pașaportul emis de statul român nu le este de folos în relația cu autoritățile statului în care locuiesc, fără să se poată folosi de un act de identitate. În plus, cartea de identitate provizorie nu permite călătoria între statele UE.

Acest lucru i-a descurajat pe românii din diaspora să-și declare domiciliul în țara în care trăiesc preferând să se întoarcă în țară atunci când actele de identitate le expiră ca să și le reînnoiască. Numărul românilor cu domiciliul oficial în străinătate trece cu puțin de 900.000, potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, deși numărul conaționalilor care trăiesc peste hotare este estimat undeva la 5,7 milioane de către Ministerul Afacerilor Externe.

Un român exasperat de birocrația MAI

Un român stabilit în Franța, W.A., exasperat de problemele birocratice pe care i le creează statul român, a dat în judecată, în anul 2017, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Afacerilor Interne, cerând instanței să oblige această instituție să-i emită o carte de identitate. Curtea de Apel București a respins în martie 2018 această acțiune astfel că speța a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Magistrații ICCJ au socotit speța drept una complicată întrucât pare să existe un conflict între dreptul intern și cel comunitar și au cerut un punct de vedere al Curții de Justiție a Uniunii Europene. „Reclamantul a arătat că este cetățean român și din anul 2014 are domiciliul în Franța, astfel că autoritățile române i-au eliberat un pașaport simplu electronic în care este menționat domiciliul în Franța. Anual, își stabilește reședința și în România, primind carte de identitate provizorie, întrucât viața sa privată și profesională se desfășoară atât în Franța, cât și în România, călătorind des între Paris și București”, se spune în cererea de decizie preliminară pe care ICCJ a înaintat-o către CJUE în august 2021.

Dacă orice cetățean european are la dispoziție două documente cu ajutorul cărora poate călători liber în Uniunea Europeană – pașaportul și cartea de identitate – reclamantul are la dispoziție unul singur, pașaportul, întrucât cartea provizorie nu-i dă dreptul să treacă dintr-un stat UE în altul, ceea ce reprezintă încălcarea dreptului  fundamental la liberă circulație pe care-l au cetățenii UE.

Atingerea adusă drepturilor recurentului-reclamant nu este doar ipotetică, ci reală și efectivă; astfel, în perioada 08-19.06.2018, adică timp de 12 zile, recurentul-reclamant a fost în imposibilitatea de a părăsi teritoriul României și de a se deplasa în Franța, pașaportul său aflându-se la Ambasada Rusiei din București pentru obținerea unei vize. Un cetățean român cu domiciliul în România s-ar fi putut deplasa fără probleme în Franța cu cartea de identitate, posibilitate refuzată în mod discriminatoriu recurentului-reclamant”, menționează Înalta Curte.

Avocatul general al CJUE nu acceptă justificările de la București

Curtea de Justiție a Uniunii Europene încă nu s-a pronunțat definitiv în privința disputei legate de actele de identitate emise de autoritățile române, dar în aprilie 2023 avocatul general Maciej Szpunar a elaborat concluziile la care a ajuns în urma examinării cauzei, concluzii cu care dosarul va intra în dezbaterea judecătorilor CJUE.

În punctul de vedere transmis de către guvernul român, să spune că, în cazul în care adresa de domiciliu a unui resortisant român într‑un alt stat membru este indicată pe cartea sa de identitate, autoritățile naționale nu își pot asuma responsabilitatea de a o atesta, întrucât, pe lângă lipsa de competență în această privință, ele nu dispun de mijloacele necesare pentru a verifica adresa respectivă fără ca o astfel de verificare să devină o sarcină administrativă disproporționată sau chiar imposibilă. În schimb, avocatul general susține că justificarea nu este suficientă pentru a constitui temei pentru restrângerea unei libertăți fundamentale.

În ceea ce privește valoarea probatorie a adresei indicate pe cartea de identitate, chiar dacă putem înțelege „utilitatea” unei astfel de indicații pentru autoritățile administrative, ne este greu să înțelegem legătura dintre această justificare și refuzul de a elibera o carte de identitate resortisanților români cu domiciliul în alt stat membru. În al doilea rând, în ceea ce privește faptul că indicarea adresei pe cartea de identitate poate eficientiza identificarea și controlul domiciliului resortisanților români de către administrație, acesta nu constituie totuși o considerație obiectivă de interes general care să justifice o restrângere a unei libertăți fundamentale de drept al Uniunii. Amintim în această privință că, potrivit jurisprudenței constante a Curții, un stat membru nu poate justifica o derogare de la dispozițiile dreptului Uniunii prin considerații de ordin administrativ”, a notat Maciej Szpunar.

Deși opinia avocatului general nu este obligatorie pentru judecătorii CJUE, este deseori un indiciu important privind verdictul final al Curții. În aceste condiții, parlamentarii USR au depus un proiect de lege prin care se instituie posibilitatea ca și cetățenii români cu domiciliul în străinătate să primească actele de identitate care să le permită să călătorească în interiorul Uniunii Europene.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot solicita eliberarea cărţii electronice de identitate cu adresa de domiciliu în străinătate atât la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României din străinătate, cât şi la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor”, este prevederea esențială a proiectului de lege depus la Senat. Dovada adresei de domiciliu din străinătate se va face în baza documentelor care vor fi menționate într-un ordin al ministrului de Interne, ce va trebui emis în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente