Pe 8 septembrie, creștinii ortodocși și romano-catolici celebrează Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este primul praznic din cele patru dedicate Fecioarei Maria în calendarul bisericesc și una dintre cele mai iubite sărbători religioase din România, datorită credinței că rugăciunile adresate Născătoarei de Dumnezeu nu rămân fără răspuns.
Tradiții și superstiții populare:
Această zi marchează începutul toamnei autentice, iar în tradiția populară se spune că „O trecut Sântămăria, leapădă și pălăria”, semn că vremea rece se apropie. În funcție de regiune, există numeroase superstiții legate de această sărbătoare:
– Nu se aprinde focul în casă, chiar dacă e frig, pentru a evita ghinionul și boala.
– Femeile care nu pot avea copii se roagă pentru dezlegarea pântecelor, iar cele însărcinate cer protecția Maicii Domnului pentru o naștere ușoară.
– Se aprind candele în case pentru alungarea spiritelor rele și cinstirea Nașterii Fecioarei Maria.
– Bărbații nu au voie să meșterească, iar femeile nu trebuie să coasă sau să spele rufe, pentru a nu atrage răul asupra familiei.
Semne din natură și interdicții:
În această perioadă, păsările călătoare își încep drumul spre țările calde, iar insectele și reptilele se retrag în pământ. Se spune că gătitul înainte sau după Sfânta Maria Mică aduce necazuri – oala se varsă, iar copiii se pot arde. De asemenea, zilele dinainte și după sărbătoare sunt considerate nefaste pentru muncă: bărbații se pot lovi, iar femeile riscă să li se ardă mâncarea.
Ritualuri de suflet:
Este ultima zi în care se pot culege plante medicinale cu putere tămăduitoare. Tot pe 8 septembrie, se împart struguri și prune de sufletul celor adormiți, pentru iertarea păcatelor și primirea roadelor toamnei în lumea de dincolo.
Sfânta Maria Mică rămâne o sărbătoare profundă, în care spiritualitatea se împletește cu tradiția, iar credința populară adaugă culoare și sens unei zile de mare însemnătate.
