Desi situația este critică în unele spitale, statul a decis să facă angajări, însă doar pe o perioadă determinată și numai în timpul pandemiei. Multe cadre medicale au venit din privat la stat, dar nesiguranța dată de contractul pe câte o lună i-a făcut pe unii medici să plece, iar alții nu mai vor să vină. Așa s-a ajuns ca o secție de terapie intensivă să stea închisă, deși este dotată cu aparatură de ultima generație.
Lipsa de personal se simte în fiecare spital COVID din România. Secțiile de terapie intensivă sunt din nou aproape pline, iar personalul este puțin, în unele cazuri, deloc.
Secția de terapie intensivă a spitalului Witting are trei medici. Pe hârtie, pentru că, în realitate, doi nu pot lucra cu pacienți COVID, deoarece au boli care îi fac să intre în categoria de risc, iar al treilea s-a transferat la alt spital, pentru că stătea degeaba. Chiar dacă medicul de medicina muncii spune că doctorii cu afecțiuni își riscă sănătatea dacă intră în secția COVID, cei doi au cerut să poată trata pacienți cu coronavirus. Nu se tem, vor să ajute bolnavii. Unul dintre acești medici este Isadora Zaharescu.
„Noi am făcut cerere pe proprie răspundere, eu și șefa mea de secție, prin care ne oferim serviciile și dorim să lucrăm, pentru ca suntem compensat, avem patologii care sunt compensate, și putem lucra, cereri care nu ne-au fost încă soluționate, așteptăm un răspuns și sper să fie favorabil, pentru că dorim să lucrăm și să ajutăm acești pacienți”, spune Isadora Zaharescu, medic ATI la Spitalul Witting.
„Noi am cerut – Secția Chirurgie împreună cu șeful secției, care a insistat asupra acestui lucru, să mergem să lucrăm înr-un alt spital COVID – unde să putem să facem chirurgie – care are secție de ATI sau dacă nu era cazul, într-un spital care nu este spital COVID. E mare păcat să afli că bolnavi COVID care au nevoie de intervenții chirurgicale, urgențe chirurgicale, nu își găsesc locul la București și ajung la spitale suport COVID din Oltenița, de exemplu”, arată dr. Laurențiu Ungurianu.
Secția de terapie intensivă a Spitalului Witting a fost dotată recent cu aparatură de ultimă generație, prima dată după 20 de ani, dar nu are cine să o folosească.
„Imaginați-vă cum ar fi să intri dimineața la serviciu într-o secție care este părăsită, goală, dotată cum n-a fost dotată în ultimii 20 de ani. Ne-am bucurat foarte mult când am văzut că a venit aparatură. Pe care n-o poți folosi. Și în fiecare seară vezi pe posturile de televiziune că nu mai sunt locuri libere în ATI. Este un sentiment de frustrare imens”, mărturisește doctorița Isadora Zaharescu, medic ATI la Spitalul Witting .
În timp ce unii medici vor să lucreze, dar nu pot, managerii spitalelor caută personal, dar în această perioadă angajări pot fi făcute doar pe perioadă determinată.
„Există această atitudine în România, ea ține cumva și de obișnuințele din trecut, când contractele erau toate pe perioadă nedeterminată, ceea ce nu prea mai există în țările dezvoltate. Acolo tot timpul contractele sunt pe o perioadă determinată”, menționează Dorel Săndesc, vicepreședintele Comisiei ATI.
Cea mai mare criză din sistemul medical românesc
Și la Spitalul „Victor Babeș” din Timișora au fost făcute detașări. Maria Rușan are 40 de ani și a venit la stat din mediul privat. Acum este asistentă la Centrul de Radiologie al Spitalului „Victor Babeș”.
„A fost o decizie foarte rapidă, n-am stat mult să mă gândesc la acest lucru și nu regret. După 14 ani să renunți la un contract de muncă din privat și să vii aici a fost o provocare foarte mare. Dar am zis DA, pentru că la un moment dat în viață, consideri că trebuie să faci un alt pas”, explică Maria Rușan.
„Cea mai mare criză cu care se confruntă sistemul sanitar în prezent este criza de personal. Avem un număr foarte mic de medici față de necesar, față de mediile europene, mai ales în sectorul acesta de anestezie-terapie intensivă”, spune Dorel Săndesc, vicepreședintele Comisiei ATI.
