joi, februarie 9, 2023
AcasăLocaleStiri Satu MareTârgul mărțișorului tradițional de la Negrești-Oaș ajuns la a VI-a ediție

Târgul mărțișorului tradițional de la Negrești-Oaș ajuns la a VI-a ediție

Primăria și Consiliul Local Negrești-Oaș, prin Casa Orășenească de Cultură Negrești-Oaș, în colaborare cu instituțiile de învățământ, Muzeul Țării Oașului și ONG-urile din oraș organizează cea de-a șasea ediție a Târgului Mărțișorului Tradițional. Târgul se va deschide marți, 27 februarie, de la ora 10:00, în centrul orașului Negrești-Oaș și se va finaliza în 1 martie.
Scopul evenimentului este acela de a identifica, stimula și valorifica potențialului artistic prin realizarea unor creații artistice originale, în contextul includerii obiceiului Mărțișorului în patrimoniul cultural imaterial mondial.
Pe parcursul lunii februarie, în cadrul orelor de curs sau a unor activități extracurriculare, sub îndrumarea profesorilor coordonatori, școlarii și preșcolarii din Negrești-Oaș au realizat mărțișoare tradiționale și felicitări, utilizând diferite tehnici de lucru și materiale diverse, încercând să păstreze specificul artei populare din Țara Oașului. Aceste creații vor fi expuse în centrul orașului Negrești-Oaș, în standuri puse la dispoziție de primărie, negreștenii putând să le admire și chiar să le achiziționeze. Cele mai frumoase standuri vor fi premiate de Primărie și Consiliul Local, joi, 1 martie 2018, începând cu ora 11:00.

Practicile culturale asociate cu 1 Martie – Mărțișorul, Martinki, Martenitsa (în România, Bulgaria și Macedonia) pe Lista reprezentativă a Patrimonului Cultural Imaterial UNESCO
Scopul realizării inventarului elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității, potrivit Convenției UNESCO, este acela de a salva și păstra valori spirituale ale comunităților și de a educa generațiile actuale și viitoare în spiritul respectului pentru creativitate și diversitate. Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a fost adoptată în anul 2003, în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), fiind concepută drept un tratat cu caracter juridic obligatoriu, care recunoaște rolul fundamental al patrimoniului spiritual din interiorul fiecărei culturi, concretizat în „tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale”.
Până în prezent, România are incluse pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității următoarele elemente: Ritualul Călușului (2008), Doina (2009), Tehnici legate de ceramica tradițională de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova (2013), Jocul fecioresc din România (2015), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova (2016) și Practicile culturale asociate cu 1 Martie – Mărțișorul, Martinki, Martenitsa – în România, Bulgaria și Macedonia (2017).
Propunerea Mărțișorului, ca element transnațional și transfrontalier, în colaborare cu Bulgaria și Macedonia, vine să sublinieze ideea potrivit căreia cultura facilitează dialogul și consolidează solidaritatea umană. Dacă, până în acest moment, elementele propuse pe Lista reprezentativă erau legate de practici culturale din lumea satului tradițional, de sărbători, meșteșuguri tradiționale și obiceiuri, prin nominalizarea Mărțișorului la UNESCO discursul despre tradiție se mută în sfera urbană. Însă, și în acest caz, filonul tradițional este prezent, practicile culturale legate de calendarul popular se disting, iar comunitățile din spațiul urban, asemeni unor rețele sociale, celebrează un ritual.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente