După liturghie, preotul și enoriașii merg la un lac, la un râu sau la un izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Preotul aruncă apoi, o cruce, iar tradiția spune că cel ce reușește să o scoată din apele reci ca gheața va avea noroc tot anul.
În unele zone, se colindă, iar fetele își află ursitul în somn, dacă își pun busuioc sub pernă. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiția populară.
Tot acum, se fac prorociri de an nou.
Masa de prânz trebuie să fie la fel de bogată ca cea de Crăciun. În multe zone ale țării, se oferă acum colivă, un produs din grâu pisat sau arpacaș fierte, îndulcit cu miere sau zahăr și amestecat cu multă nucă. Astfel, sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se așază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borș de „burechiușe” sau „urechiușele babei” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
