UDMR ia în calcul ieșirea de la guvernare, motivul fiind, potrivit „Gândul”, intervenția MAE într-un proces la Curtea Europeană de Justiție, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie, CE a respins Inițiativa Cetățenească Europeană pentru protecția minorităților naționale, inițiată de Uniune.
Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenția MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) privind protecția minorităților naționale – Minority SafePack, inițiată de Uniune și susținută de Uniunea Federală a Naționalităților din Europa (FUEN), al cărei vicepreședinte este Kelemen Hunor. „Gândul” notează că MAE a susținut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziționându-se astfel împotriva UDMR. De asemenea, Kelemen Hunor a declarat pentru „Gândul” că nu a existat o consultare în coaliție pe tema acestui subiect.
Inițiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minoritățile pe șase tematici – „Limbile regionale sau minoritare, educație, cultură și diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea și implicarea societății civile”, „Egalitate și anti-discriminare”, „Media audio-vizuală și conținutul digital” și „Sprijin pentru comunitățile minorităților naționale” – a fost respinsă de Comisie pe motiv că „în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii”. „Decizia a fost una politică”, a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunțând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiție. „Gândul” relatează de asemenea că România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenție care a și fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentației fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susținut aceeași poziție cu Comisia Europeană.
Potrivit „Gândul”, președintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuție cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenției transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliție, citate de „Gândul”, șeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlățean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiții, UDMR ar lua în calcul ieșirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuție pe care Kelemen Hunor și Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.
Referitor la acest subiect, președintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru „Gândul” că subiectul intervenției României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliție. „A fost o acțiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenției”, a declarat liderul Uniunii.
Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieșirea de la guvernare, în condițiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen Hunor a spus: „Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziția mea foarte hotărâtă o cunoaște premierul, de la el aștept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!”.
„Gândul” notează că a solicitat MAE intervenția pe care a făcut-o în cadrul procesului, însă până la momentul publicării materialului nu a primit un răspuns.
În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputați și senatori de la PSD, PPDD, PC și minorități. Acestora ar urma să li se alăture și cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleși, ceea ce ar asigura o susținere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.
