Ministerul Apărării Naţionale anunţă că Ziua Armatei României va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate, în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români.
Potrivit MApN, din cauza măsurilor impuse de pandemia de coronavirus, activităţile vor avea loc fără public.
Ziua Armatei României este marcată prin arborarea Drapelului naţional la sediile instituţiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi prin organizarea de ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţiuni şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.
În Bucureşti, activităţile se vor desfăşura, duminică, după următorul program:
* 10,00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I – ceremonie militară de depuneri de coroane de flori, ceremonia de primire a Drapelului de Luptă al Institutului Medico-Militar şi de depunere a jurământului militar de către studenţi ai anului I de la Catedra de Pregătire şi Perfecţionare Medico-Militară Bucureşti.
* 12,00, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piaţa Leu) – ceremonii militare şi religioase de depuneri de coroane şi jerbe de flori.
La Carei va avea loc, de la ora 15,00, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostaşului Român”, o ceremonie de depuneri de coroane şi jerbe de flori.
Ministerul Apărării Naţionale anunţă că Ziua Armatei României va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate, în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, scrie Agerpres. Potrivit MApN, din cauza măsurilor impuse de pandemia de coronavirus, activităţile vor avea loc fără public.
Data de 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia horthysto-fascistă. Luptele eroice purtate de Armata Română, cu sprijinul forţelor sovietice, pentru eliberarea părţii de nord-vest a ţării au fost încununate de succes la 25 octombrie 1944, când inamicul a fost împins peste frontierele naţionale. Succesele Armatei Române au contribuit la configurarea liniei de est a frontului aproape într-o demarcaţie liniară ce lega Marea Baltică – valea Dunării şi Marea Adriatică. Preţul plătit de Armata Română în intervalul 23 august 1944 – 25 octombrie 1944 a însemnat 58.330 de soldaţi ucişi, răniţi sau prizonieri. Efortul depus în slujba cauzei coaliţiei Naţiunilor Unite de înfrângere definitivă a Germaniei naziste a însemnat continuarea luptelor pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Însemnate au fost luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, desfăşurate timp de cinci luni şi fiind folosite forţe semnificative, respectiv 17 divizii de infanterie, munte, cavalerie şi artilerie antiaeriană, Corpul 1 aerian, Brigada de căi ferate, Regimentul 2 care de luptă şi alte unităţi şi formaţiuni militare, cu un total de 248.430 militari. Au pătruns peste 400 de km în teritoriul inamic, au forţat 4 cursuri mari de apă (Hron, Nitra, Vah şi Morava), au traversat prin lupte grele 10 masive muntoase, eliberând 1.722 de localităţi, între care 31 de oraşe.
