„Ziua Națională a României” a fost marcată azi, 1 Decembrie, la Satu Mare printr-o serie de evenimente.
Depunerile de jerbe de flori au început la bustul lui Mihai Viteazul și au continuat la cele ale lui Avram Iancu, Ion I. C. Brătianu și Iuliu Maniu.
Ceremonialul militar, religios și alocuțiunile au avut loc de la ora 12.30 la statuia lui Vasile Lucaciu din Parcul Central.
După depunerile de coroane a avut loc defilarea Gărzii de Onoare.
România își serbează astăzi ziua de naștere ca stat unit și suveran. Se împlinesc 99 de ani de la momentul 1 decembrie 1918. Ne apropiem de centenar – 100 de ani de istorie de istorie controversată.
Sfârșitul Primului Război Mondial avea să aducă românilor împlinirea visului de reîntregire a neamului. Cu sprijinul politicienilor, dar și al oamenilor simpli, în aprilie 1918, Adunarea de la Chișinău votează în urale revenirea Basarabiei la patria mamă.
„Trăiască România dodoloață!”, strigătul copilului din Lancrăm, a devenit realitate, iar proclamația de la Alba Iulia a fost consfințită juridic de către marile puteri ale vremii prin Tratatul de la Trianon din anul 1920.
În această perioadă, ajungea în Transilvania Regele Ferdinand, cel care a decis să urmeze interesele românilor atunci când a intrat în razboi împotriva țării sale natale, Germania.
Și triumful a continuat în anul 1922, cu încoronarea lui Ferdinand la Alba Iulia ca Rege al României Mari, în uralele a zeci de mii de oameni. Din acest moment, Majestatea Sa a fost numit de istorici Ferdinand Întregitorul.
La 85 de ani, episcopul Iulian Hossu, cel care a citit proclamația Marii Uniri, ne-a lăsat ceea ce atunci, la 1 decembrie, nu s-a putut auzi.
1 decembrie nu a fost singura zi națională.
România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea și ziuna națională a României, deoarece Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.
În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în fața Parlamentului, independența României.
După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Ziua de 24 august a fost adoptată drept Ziua Națională, sub numele oficial de ziua insurecției armate antifasciste și începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.
De atunci, urarea „Trăiascaă România dodoloață”, a încetat să se mai audă și s-a pierdut în istorie, până la căderea regimului comunist în 1989.
