România nu a scăpat de efectele accidentului nuclear de la Cernobîl, la fel ca multe alte țări europene din emisfera nordică a continentului. Măsurătorile făcute atunci au înregistrat o creștere foarte mare ale radiațiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale. În plin regim comunist sub președinția lui Nicolae Ceaușescu, catastrofa nucleară de la Cernobîl a fost relatată succint la București în presa vremii.
Abia la 1 mai 1986, într-o știre Agerpres, care cita un comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se arăta că „sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, s-a analizat situația creată ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev”.
În știre se mai spunea că „pentru coordonarea tuturor măsurilor necesare a fi luate, în raport de situația creată, s-a instituit un colectiv de partid și de stat, condus de tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Național al Științei și Învățământului”. Potrivit informării, Comandamentul central de supraveghere și control al calității mediului înconjurător a raportat că, din măsurătorile efectuate pe teritoriul țării, s-a constatat că, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au apărut unele creșteri ale radioactivității în nord-estul țării, scrie Agerpres.
La 2 mai 1986, o altă informație făcută publică de către Agerpres din partea Comisiei de partid și de stat pentru supravegherea și controlul calității mediului înconjurător menționa că s-a înregistrat o creștere a radioctivității mult peste limitele normale, în special în județele Iași, Suceava, Mureș, Cluj și în municipiul București. Drept urmare, se recomanda populației: să folosească apă potabilă numai din rețeaua urbană, din puțurile de adâncime sau apă minerală; să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor și fructelor înainte de consum; copiii să evite ieșirile îndelungate în spații închise; unitățile agricole și gospodăriile individuale să asigure adăparea animalelor din puțurile de adâncime și să protejeze, prin acoperire, fântânile și furajele. În plus, Ministerul Sănătății a luat măsuri pentru administrarea, acolo unde era necesar, în scop profilactic, prin rețeaua sanitară, a iodurii de potasiu pentru populația până la 18 ani.
La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid și de stat pentru supravegherea și controlul calității mediului înconjurător a venit informarea potrivit căreia în zilele de 4 și 5 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în municipiul București, datorită unei circulații atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat să scadă.
Buletine privind calitatea mediului înconjurător și valori ale radioactivității au fost făcute publice, aproape zilnic, până în jurul datei de 15 mai 1986, de către autoritățile vremii, fiind preluate și de agențiile de presă străine.
