Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că legea de reducere a CAS la angajator poate fi aplicată din 1 ianuarie 2015 și că Guvernul ar trebui să aștepte misiunea FMI, dar și finalizarea bugetului pe 2015, adăugând că nu vede de ce este „această grabă”.
„Soluția corectă mi se pare ca Guvernul să discute soluțiile cu Fondul și UE pentru compensarea excedentului de deficit creat la fondul de pensii. Asta ar preveni în mod categoric întreruperea acordului cu Fondul”, a declarat Traian Băsescu.
Potrivit șefului statului, „trebuie așteptat să vedem cum arată și noul Cod Fiscal, să vedem ce taxe cresc, ce taxe scad”.
„CAS ar trebui aplicat numai după ce se face bugetul anului 2015 și, dacă prin buget se constată că putem să reducem CAS, o facem, dacă se constată că măsura nu este sustenabilă, să nu o facem. Nu văd de ce această grabă care pune sub risc și credibilitatea României prin nerespectarea Tratatului fiscal și acordul cu Fondul și implicit credibilitatea pe plan internațional și pierderea top-up-ului de 10% la fondurile care vin de la UE”, a explicat șeful statului.
Președintele a menționat că Guvernul ar trebui să aștepte misiunea Fondului Monetar Internațional.
„Poate, cu argumentele pe care înțeleg că le-a adus premierul în conferința de presă de ieri îi convinge pe cei de la Fond, eu din păcate eram la Varșovia și nu m-a putut convinge, dar văzând pe sintezele de presă ce argumente a adus și cunoscând foarte bine Fondul vă pot spune că astfel de măsuri nu pot fi acoperite credibil cu presupuneri, că presupun că o să colectez mai bine, că o să obțin mai mulți bani din noua lege a insolvenței. Ele pot fi acceptate atunci când măsurile sunt precise și calculate”, a afirmat șeful statului.
Traian Băsescu a mai arătat că „presupunerile de mai bună colectare și de recuperări de bani sunt doar presupuneri în capul unor oameni care nu înțeleg că nicio instituție financiară nu acceptă argumente pe presupuneri, ci pe evaluări precise din care se știe foarte precis care este aportul suplimentar al unei măsuri de aducere de mai mulți bani în bugetul de stat”.
„Este foarte bine dacă se introduce reducerea CAS și de la 1 ianuarie, ceea ce ar prilejui apariția noului Cod Fiscal, ceea ce spunea doamna ministru, noua sa operă sau proiectul vieții dânsei. Apare proiectul vieții, vedem cum stăm cu fiscalitatea, mai facem socoteli, apare bugetul de stat, care probabil va fi proiectul anului dânsei și al lui Ponta, nu chiar al vieții, vedem și acolo cum stăm și pe urmă luăm decizia că de la 1 ianuarie reducem CAS, dacă măsura este sustenabilă”, a mai spus Traian Băsescu.
Președintele a ținut să menționeze că pentru el nu este o dispută politică.
„Eu nu am ce să câștig din poziția pe care o am, ci este o poziție care vizează responsabilitatea față de țara asta, pe care eu am mai văzut-o o dată în situația în care nu avea bani să-și acopere cheltuielile la pensii și la salarii. Nu aș vrea să o mai văd nici măcar din afara Cotroceniului într-o astfel de situație, fiindcă știu cât suferă populația când se ajunge într-o astfel de situație”, a arătat Traian Băsescu.
Președintele Traian Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, „din punct de vedere al oportunității”. Potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat, miercuri, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI în format LIVE TEXT:
– Un alt risc este legat de creșterea taxelor: a celor pe proprietate, a celor pe automobile, creșterea Cotei Unice
– Un alt risc este fragilizarea sustenabilității fondului de pensii. Am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luăm bani pentru pensii. Creșterea de la 12.5 la peste 18 miliarde de lei, deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun că nu se vor plăti pensiile, dar crește riscul să amânăm plata pensiilor, să le mutăm pe luna viitoare. Acesta este un deficit structural.
– E clar că anul viitor trebuie să avem o creștere importantă a bugetului Apărarii, iar situația regională nu ne permite să nu ne apropiem de 2% la Apărare
– Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul, pentru mine este o chestiune de conștiință
– Dacă privim la absorbția fondurilor europene, cifrele de anul trecut cu care se laudă Guvernul Ponta sunt pe proiecte derulate în timpul premierului Emil Boc. Ei nu au reușit să semneze niciun contract nou.
– Față de alocația bugetară, pe primele șase luni de la investiții s-au tăiat 22 de la 25%, iar efectul s-a văzut în creșterea șomajului. Nu am pretenția ca la nivelului Executivului să se înțeleagă ce este șomajul. Bieții oameni de la guvern cred că pentru a depista șomajul te uiți la câte locuri de muncă s-au creat. Trebuie să te uiți și la cele pierdute.
– Un alt element care m-a făcut să întorc legea în Parlament este legat de modul în care s-au realizat investițiile pe anul acesta.
– Anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de încasări e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă
– Constatam că anul trecut Guvernul a făcut 3 rectificari negative din cauza nerealizării țncasărilor. Sigur, premierul nu țntelege economia și compară anii între ei
-Nu am intervenit pe textul legii. Deși am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte cum poate fi susținută reducerea CAS, nu am primit nici un document
– O să repet o mare parte din ce am mai spus, dar aceasta e în principal motivația în baza căreia am retrimis legea la Parlament – sursele de finanțare
– Vreau să afirm din nou că o reducere a CAS-ului este o măsură bună pe care o susțin fără rezerve legate de utilitatea sa. În același timp, am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii
– Vreau să fac o scurtă declarație cu privire la motivele pentru care am întors la Parlament legea privind scăderea CAS
