Cadoul USL pentru clienții politici din companiile de stat

Lista oamenilor de partid ale căror salarii vor crește și de 25 de ori

În avanpremiera unor runde electorale importante în 2014, Guvernul le-a făcut oamenilor de încredere ai partidelor aflate la guvernare un cadou pe seama bugetului de stat. O ordonanță, care a trecut fără piedici prin Parlament și mai așteaptă, până cel târziu pe 22 noiembrie, doar semnătura președintelui Traian Băsescu pentru a fi bătută în cuie, face culoar pentru majorarea salariilor directorilor generali din companiile de stat neperfomante și le permite reprezentanților în Adunările Generale ale Acționarilor să-și mărească indemnizațiile de ședință de la 47 de lei, cât iau în prezent, până la 25% din cât primește șeful companiei.

În AGA, ca și în CA-urile companiilor de stat, sunt numiți, așa cum se poate vedea mai jos, fie apropiați ai liderilor de partid, fie marionete ale acestora, de cele mai multe ori secretare sau consilieri de miniștri indiferent de experiență, sponsori ai partidelor și, rareori, specialiști.

Aceștia își vor putea fixa, în noile condiții, indemnizații de ședință și de 3.000-4.000 de euro. Neoficial, politicienii admit că înainte ca indemnizațiile să fie reduse drastic, cei numiți în astfel de poziții împărțeau profitului cu partidul, fie prin cotizații, fie prin sponsorizări, pentru finanțarea campaniilor electorale.

Din 2010 și până acum, membrii AGA au fost remunerați cu 47 de lei pe ședință, 1% din indemnizația directorilor generali ai companiilor fixată uniform la 4700 de lei cât câștigă și un secretar de stat în Guvern. Excepție făceau doar managerii profesioniști, care își negociau salariul la numire, completânu-l prin bonusuri. Din 2013, limitarea pentru directori nu a mai fost prelungită. Prin acest act normativ șefii companiilor neperformanete pot câștigat tot atât cât managerii privați, iar membrii AGA, 25% din aceste salarii care ajung și în unele cazuri depășesc10.000 de eurolunar.

Prevalându-se de o formulare ambiguă a noului text de lege, Guvernul susține însă că nu a majorat, ci a „limitat” indemnizațiile la 25% din salariul fix al directorului general. „Limitarea aceasta previne situații de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-și permite să plătească indemnizații foarte mari”, a explicat pentru gândul ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, evitând să menționeze însă în câte cazuri scad și în câte situații indemnizațiile pot crește, după OG 26/2013.

Fostul ministru al Finanțelor, PDL-istul Gheorghe Ialomițianu îl contrazice. Cu toate acestea, Opoziția nu a făcut niciun demers în Parlament pentru a modifica textul. “Am văzut prea târziu”, se justifică el.

Directorii numiți politic vor fi plătiți cât managerii privați

Modificarea remunerațiilor în toate companiile la care statul este acționar – de la cele mai cunoscute ca Electrica, Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Metrorex, CFR, TAROM, Nuclearelectrica, CNADNR, Rompetrol Rafinare, Loteria Română, Poșta Română, până la cele de care se vorbește mai puțin, dar în care se câștigă mult, ca CN Uraniu, Electrocentrale, Conversmin, ROMATSA – s-au făcut în august după ce în luna mai Guvernul introducea o altă “limitare inspirată de modelul din Polonia”, a salariilor directorilor generali la șase salarii medii din ramura respectivă. Regula nu garanta că toate salariile vor merge însă în jos. “Sigur, pentru unii e o scădere, pentru alții o creștere”, confirma ministrul pentru buget Liviu Voinea, după ședința de Guvern din 29 mai, lăsând în continuaare deschisă posibilitratea bonusării în funcție de performanță.

În august, în timpul vacanței parlamentare, Guvernul a venit cu o nouă ordonanță, simplă, prin care face două modificări esențiale, prin articolul 14, alineatele (1) și (2). Reglementările sunt “pierdute” la finalul unui text de lege care se referă, în cea mai mare parte, la disciplina bugetară. Mai întâi, Guvernul a ridicat companiile cu pierderi și cu șefi numiți politic prin ordin de ministru la rang de companii cu management corporatist și criterii de performanță.

Echivalarea privește însă strict nivelul la care sunt plătiți directorii, membrii CA și ai consiliilor de supraveghere. “Nivelul remunerațiilor membrilor CA, consiliilor de supraveghere și directorilor care nu au fost numiți în condițiile OUG 109/2011 (selecția așa-numitului management privat, n.red.) se stabilește prin asimilare cu cele prevăzute de aceasta”, cu condiția să existe bani în bugetul aprobat, se arată în textul ordonanței.

În prezent, există 157 de companii de stat doar la nivel național, fără a le pune la socoteală pe cele locale. Chiar dacă managementul privat a fost instalat la o parte dintre acestea – Transgaz, CFR etc – un singur director general  era total străin de relații politice,  cel de la TAROM.

Liberalul Orban traduce: “De fapt vor să-i plătească mai bine și pe cei numiți politic”

În traducerea foștilor miniștri Gheorghe Ialomițianu (PDL) și Ludovic Orban (PNL), prevederea înseamnă un singur lucru: directorii numiți politic vor fi plătiți mai bine, în funcție de cum negociază cu statul.

“Până acum, erau companii care intrau pe ordonanța privind guvernanța corporatistă unde s-a implementat managementul profesionist, în baza unei selecții, cu indicatori de performanță, în funcție de care primesc salariile și aveam și celelalte companii, care nu intră în prevederile acestei legi. Aici, pe sub mână, au introdus posibilitatea majorării salariilor și pentru directorii din celelalte companii fără să spună exact ce se preia din OUG 109/2011. Vor avea aceleași salarii indiferent de performanța lor și vor fi numiți direct de către miniștri, de către primari, președinți de CJ, că avem și companiile de la nivel local”, spune Ialomițianu, pentru gândul.

În opinia lui Orban, „limitarea” din lege „e o gargară”. „De fapt vor să-i plătească mai bine și pe cei numiți politic. Dar să nu ne facem acum iluzii că acolo unde au fost selectați pe OUG 109 au venit manageri străini. A venit la TAROM și, pentru câteva luni, a fost un grec la CFR. În celelalte companii din Transporturi și de la Ministerul Economiei toți au fost numiți pe relații politice”, explică fostul ministru PNL al Transporturilor, singurul parlamentar al USL care a votat împotriva ordonanței în Camera Deputaților.

Cum să câștigi la stat un sfert din salariul de director mergând la o ședință

De salariile directorilor din companii, Guvernul i-a agățat și pe reprezentanții în adunările generale ale acționarilor, consilii în care se iau decizii administrative precum numirea șefilor companiilor, selectarea managerilopr privați dintr-o listă propusă de consultanți independenți, sau majorările de capital, nu și de gestionare efectivă a contractelor sau de strategie. Practic, membrii AGA desemnați de stat, numiți prin pixul ministrului, stabilesc salariul directorului general ca apoi să primească până la 25% din această sumă pentru o ședință la care participă în timpul orelor de program, pentru care își primesc oricum salariul.

“Operatorii economici nu pot acorda membrilor AGA remunerații mai mari de 25% din indemnizația fixă lunară a directorilor generali, pe ședință”, se arată în ordonanța adoptată în Parlament. Până acum, aceștia primeau 1%, printr-o regulă stabilită pentru 2010 și 2011 de Guvernul Boc și păstrată în 2012 și 2013, prin memorandumuri, de Guvernul Ponta. Mai mult, salariul șefilor companiilor era limitat la acea data la o indemnizație de secretar de stat, adică 4700 de lei. Excepție au făcut doar instituțiile bancare ale statului (CEC Bank și Exim Bank), cele de asigurări și Fondul Proprietatea.

„Pentru membrii AGA, avem o creștere a indemnizațiilor de la 1% la 25% din indemnizația fixă a directorilor. Practic, avem o creștere de două ori: o dată, salariile directorilor pot să fie 4.000 de euro, 10.000. 20.000 de euro, depinde cât negociază; a doua oară, crește procentul de la 1% la 25%”, explică Gheorghe Ialomițianu.

Indemnizația de 47 de lei avea și ea hibele sale, crede Ludovic Orban, contactat de gândul. Prima era demotivarea de a mai merge la ședințe. “Era absurd. Nu trecea nimeni pe acolo. Nu te duci până la Portul Constanța să iei 47 de lei”, justifică liberalul nemulțumirea celor plătiți modic. În opinia sa, „reprezentanții AGA trebuie să fie plătiți proporțional cu dividendele încasate. N-ai profit, nu iei bani”. Fostul ministru al Transporturilor confirmă că „ministrul hotărăște ce remunerație primesc membrii AGA”, dar și că „în cele mai multe cazuri, reprezentanții statului sunt numiți politic”.

Zgonea: „Poate plecăm și noi acolo, că la ce salarii avem…”

În ciuda acestor detalii, la votul decisiv din Camera Deputaților s-au opus doar 66 de parlamentari din 339: PDL, liberalul Ludovic Orban și Kereskenyi Gabor de la UDMR. La Senat, textul a trecut ca uns, votat la unison de toate partidele. Cauza Guvernului a fost susținută în plenul Parlamentului de secretarul de stat de la Economie, Dan Manolescu, membru în AGA la EximBank. În acest moment, legea este la promulgare cu termen 22 noiembrie.

La debateri, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a admis deschis majorarea indemnizațiilor, ca și numirile politice. “Dacă veniți la guvernare n-o să mai ia nimeni de la PDL 47 de lei, o să ia 2.000 de euro. Poate plecăm și noi acolo, că la ce salarii avem…”, le-a replicat Zgonea PDL-iștilor, potrivit stenogramei ședinței.

Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, cel care a inițiat în vară textul ordonanței, susține însă că indemnizațiile AGA și salariile directorilor nu cresc, ci se limitează. „A existat o interdicție care a expirat la 31 decembrie 2012. Ordonanța respectivă s-a dat în contextul în care nu aveam procedura de management privat. Acum toate companiile de stat, cu foarte mici excepții, din domeniul siguranță națională, au trecut sau vor trece la management privat. În cadrul managementului privat nu exista o regulă privind sumele care puteau fi stabilite prin contractul de mandat.  Și atunci am introdus această limitare. Limitarea aceasta previne situații de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-și permite să plătească indemnizații foarte mari”, a precizat Voinea, pentru gândul.

Tinerele speranțe din AGA: consiliere de 23 de ani și profesoare de desen la CNADNR, sponsori ai partidelor la Loterie, tatăl Dracula Park la TAROM

În urma noilor reglementări, gândul a făcut lista reprezentanților în AGA și în Consiliile de Administrație ale celor mai importante companii de stat, cei mai mulți numiți pe filieră politică, chiar dacă oficial au existat și selecții pentru management privat. Printre aceștia figurează nume cu notorietate, ca Remus Vulpescu și Iulian Butnaru, consilierii vicepremierului Daniel Chițoiu. Contactat de gândul, Vulpescu spune că este plătit cu 47 de lei lunar și nu își va majora indemnizația, însă admite că legea are ambuguități care dau această posibilitate. “La Transgaz și Transelectrica, aflate în coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, remunerația reprezentanților statului în AGA (inclusiv eu) este de 47 lei per sedință și nu va crește”, spune Vulpescu.

AGA Companiei Naționale de Autostrăzi este dominată de consilierii ministrului Dan Șova, în ciuda lipsei de experiență în domeniu a multora dintre aceștia. Șova a numit aici o profesoară de desen autoare de manual, un referent care a lucrat la grupul parlamentar PSD, o tânără de 23 de ani salariată a unei fundații a lui Dan Voiculescu și pe fiul unei controversate foste șefe a Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor. În CA pe de altă parte apar doi foști secretari de stat la Departamentul Marilor Proiecte, Simona Maya Teodoroiu și Alexandru Năstase, ambii susținuți de PSD, alături de președintele PSD Corabia, de un fost partener la casa de avocatură Șova & Asociații, un consilier al premierului Victor Ponta – Costin Mihalache – și un fost director controversat din CNADNR.

Numirea în proporție covârșitoare a consilierilor fără experiență sau apropiaților de partid într-o companie este menită „să îi asigure ministrului un control, asupra companiei, a Consiliului de Administrație și, implicit, a directorului general”, explică Ludovic Orban.