Pacienții care au dat în judecată statul pentru medicamente și rude ale lor au povestit, pentru MEDIAFAX, că au fost nevoiți să facă eforturi uriașe, inclusiv credit la bancă, spre a plăti tratamentele, în timp ce autoritățile arată că, pentru un produs, există alternativă terapeutică, dată gratuit.
Alexandru Groper are 26 de ani, este inginer și lucrează în București. Și-a întrerupt serviciul un an și jumătate, din cauza bolii, iar acum și-a reluat activitatea. „În prezent, starea mea generală este relativ bună, ținând cont de tratamentele cu citostatice. În iulie 2012, am fost diagnosticat cu melanom malign. Am avut trei recidive pe ganglionii inghinali dreapta, cea mai recentă recidivă a fost în mai. Era după ce am primit tratamentul decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Medicii din România și chiar un profesor de la Viena pe care i-am consultat mi-au spus că tratamentele pe care le fac sunt degeaba și că ar trebui să mai am răbdare până în aprilie 2014, când mi s-a spus că ar fi urmat să fie introdus pe listă un tratament nou, Zelboraf” , a declarat el, pentru MEDIAFAX.
Groper a precizat că a fost tratat de medici de la Institutul Oncologic București și dintr-o clinică privată de lângă Capitală, unde s-a întâlnit cu medicul de la Viena.
O altă persoană care a câștigat, în primă instanță, procesul cu autoritățile este Imets Joszef Aba, din satul Vârghiș, județul Covasna. Aceasta s-a judecat pentru copilul ei, în vârstă de 10 ani, care suferă de artrită idiopatică juvenilă. „Diagnosticul a fost pus când copilul avea un an și opt luni. Am folosit toate tratamentele de pe listă și nu au fost bune. Când am început tratamentele, copilul mergea, dar după acesta nici nu se mai putea ține pe picioare și a ajuns în scaunul cu rotile. În urmă cu doi ani, am primit o sponsorizare pe un an de zile pentru medicamentul RoActemra, de la compania producătoare. Imediat după administrare, copilul a început să meargă din nou. Ulterior, a trebuit să cumpăr tratamentul, care costă 3.200 de lei pe lună”, povestește femeia.
Imets Joszef Aba a mai spus că, la vârsta de doi ani, copilul ei a fost internat la Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca, iar apoi la cel din Târgu Mureș. „Am luat credit 10.000 de lei pentru medicamente, ne-am folosit toate economiile noastre și ale părinților”, a mai spus ea.
Tot pentru fiul său s-a prezentat în instanță Robert Sebastian Ursache din Constanța. Băiatul acestuia are 19 ani, iar în 2012 a fost diagnosticat cu cancer hepatic cu metastaze pulmonare și peritoneale. „Fiul meu a fost internat, până la majorat, la Spitalul ‘Marie Curie’, unde a făcut 30 de ședințe de chimioterapie. După ce a împlinit 18 ani, a fost mutat la Fundeni, însă, din păcate, tratamentele nu au dat rezultate”, spune el.
Ulterior, Ursache a fost îndrumat să-și ducă fiul la o clinică privată – aceeași unde a fost Alexandru Groper -, pentru a vedea ce medicament ar fi eficient. Acolo, spune el, ar fi aflat că există doar două medicamente ce ar avea efect „asupra mutațiilor pe tumori”, unul nefiind „aprobat pentru România, nu este pe listă”.
Medicamentul pe care l-a câștigat Robert Sebastian Ursache pentru fiul său costă 27.500 de lei pe lună, a mai precizat acesta.
„În ciuda suferinței, copilul meu a mers la școală, acum dă bacalaureatul. Din ianuarie, nu a mai luat niciun medicament. Până acum, am cheltuit pe tratamente și analize aproape trei miliarde de lei vechi. Am fost și la clinici din Israel, Austria și Germania, la ultima fiind bătaie de joc – nu l-au tratat, nu ne-au spus ce ar fi de făcut, nu ne-au explicat dacă avem sau nu șanse, ne-au trimis acasă fără bilet de externare, pe care l-am primit după o lună de zile”, a mai povestit bărbatul.
Oficiali din Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) au declarat, pentru MEDIAFAX, că pentru unul dintre medicamentele solicitate de cei care au dat în judecată autoritățile există alternativă, oferită gratuit de producător pentru 137 de pacienți. „Este surprinzător că medicii oncologi au preferat să trimită oameni bolnavi în instanță, în loc să le ofere alternativa includerii gratuite în acest program. Poate nu au știut că există alternativă”, au mai spus sursele citate.
Șapte persoane, care au dat în judecată Guvernul, Ministerul Sănătății și CNAS, au câștigat în instanță dreptul de a primi medicamente compensate în proporție de 100%, decizia fiind pusă de îndată în executare.
Cele trei instituții ale statului – Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – sunt obligate, printr-o decizie luată miercuri de Curtea de Apel București, să asigure reclamanților medicamente, majoritatea pentru tratarea cancerului, fără ca aceștia să aducă vreo contribuție financiară personală.
CNAS a informat că va pune în executare sentința potrivit căreia șapte pacienți au câștigat în instanță dreptul de a primi medicamente compensate 100%, dar o va contesta, pentru că medicamentele solicitate de reclamanți nu se află pe lista de compensate și gratuite.
„După comunicarea sentinței cu privire la acordarea unor medicamente în regim de compensare 100% pentru șapte pacienți, CNAS va pune în executare sentința, având în vedere caracterul executoriu al acesteia. Menționăm că, prin respectarea acestei decizii, CNAS încalcă art. 232 din Legea 95/2006, care prevede că asigurații au dreptul la medicamente cuprinse în lista de medicamente compensate și gratuite aprobată prin Hotărâre de Guvern. Drept urmare, CNAS va exercita căile de atac legale împotriva sentinței date de instanță”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Legea 95/2006 prevede, la articolul 232, că lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către Ministerul Sănătății Publice și CNAS, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. În listă se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse, prevede același act normativ.
Surse oficiale au precizat, pentru MEDIAFAX, că decizia de miercuri a instanței va fi atacată de CNAS pentru că medicamentele câștigate de reclamanți în instanță nu se află pe lista de compensate și gratuite aprobată prin hotărâre de guvern.
Pe de altă parte, potrivit conducerii instituției, în ultimii doi ani, CNAS a acordat o atenție deosebită Programului Național de Oncologie, atât în ceea ce privește fondurile alocate, cât și prin introducerea unor subprograme noi.
„Dacă în anul 2012, bugetul alocat Programului Național de Oncologie a fost de 1,03 miliarde lei și a permis tratarea a 98.261 pacienți, în anul 2014 programul are alocat un buget de 1,22 miliarde lei, care permite tratarea unui număr de 108.000 pacienți. Totodată, vă reamintim că, pentru prima dată în ultimii șase ani, Ministerul Sănătății a actualizat lista cu medicamente compensate și gratuite”, a precizat sursa citată.
Astfel, precizează CNAS, într-o primă etapă, au fost introduse un număr de 17 medicamente fără echivalent terapeutic, care se adresează pacienților care suferă de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia și boli neurologice degenerative.
În prezent, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a inițiat procesul de evaluare a listei de medicamente compensate și gratuite cu respectarea legilor și directivelor europene în vigoare.
Până la sfârșitul lui 2014, Ministerul Sănătății va elabora o nouă listă de medicamente compensate și gratuite pe baza unor criterii obiective, verificabile și transparente care trebuie să țină cont de nevoile pacienților, a mai precizat CNAS.
