vineri, martie 29, 2024
AcasăEditorialCe am ales și vom alege?

Ce am ales și vom alege?

La ora când aceste rânduri vorapărea vom fi ceva mai aproape de a cunoaște persoana învestită de români cu misiunea de a nepăstori în următorii cinci ani din viitoarea istorie. În marea de ipoteze șispeculații care acompaniază asemenea evenimente, propun să medităm puțin asuprasemnificației alegerilor în curs și asupra însemnătății manifestării noastre devoință în ce privește alegerea noului Președinte al țării.

În primul rând trebuie să neîntrebăm dacă faptul alegerii Președintelui României este atât de important,precum îndeobște se prezumă. Răspunsul ar fi: ”Da și nu, în același timp.” Înfuncție de perspectiva abordării  și de realitățilelegislației românești în materie.

Dacă  privim la modalitatea alegerii, prin vot popular, am zice că Președintele este mandatarul cel mai autorizat al voințeipopulare, un personaj public care ar trebui să țină ferm în mâinile salehățurile ocârmuirii. În realitate, însă, legislația românească nu reflectădefel această percepție. În fapt, atribuțiile Președintelui sunt mult maisumare și mai paupere decât ne-am putea imagina asistând la tărăboiul legat dealegerea sa.

În varii ocazii am văzut căputerea sa este drastic limitată și amendată de lege și de contraponderea pecare alte instituții o creează în virtutea prevederilor ei. Este suficient sărealizăm că Președintele nu poate demite pe primul-ministru, că nu poatedizolva parlamentul, nu poate face mai nimic, în afara declarațiilor publicepentru a-și confirma la modul efectiv calitatea de cel mai înalt reprezentantal voinței de obște. El poate fi suspendat din funcțieprin referendum, în timp ce un parlamentar este ferit de o asemenea sancțiune,în aproape orice circumstanță. Uneori dependența sa de executiv a luat formede-a dreptul penibile, așa cum a fost cazul discuțiilor despre cheltuielile ocazionate de avionul prezidențial sau, mai recent, de atribuirea prevăzută delege a unei locuințe de protocol la terminarea mandatului.

Realitatea este că regimulsemiprezidențial care ființează la noi este impropriu și ar trebui corijat prinmodificarea legislației specifice. Fie devine un sistem prezidențial, în carePreședintele este ales de popor și conduce executivul, fie optăm pentru unregim parlamentar și Președintele este ales de legislativ, având doar un rolprotocolar și reprezentativ. În oricare dintre variante am fi scutiți derivalitățile și controversele nesfârșite între președintele și primul ministru în exercițiu, despre cine e mai mare și mai tare pe piață.

Până una-alta, ne aflăm încă totîn cadrele vecii legislații și suntem chemați să decidem asupra Președinteluide mâine. În pofida argumentelor de mai sus, alegerea totuși este importantă.Pentru că, fie și sub aspectul mental și simbolic, poporul consideră căpreședintele este liderul nr.1 al nației, iar pe de altă parte, pentru că de eldepind totuși resorturi importante ale statului de drept, precum justiția sau orientarea generală a politicii externe a țării, perspectivele ei de integrare încircuitul mondial de valori. El poate sau ar trebui să poată să asigure elementeledefinitorii ale securității vieții noastre de zi cu zi. Aceasta însemnând și perpetuarea literei și spiritului democrației pentru care am optat, sperăm,definitiv vreo 25 de ani.

Din această perspectivă trebuie(ar fi trebuit) să ne prezentăm la vot alegând astfel încât aceste importantedeziderate să aibă o șansă cât mai mare de înfăptuire, astfel încât să nupierdem tot ce am realizat în acești ani, revenind la vechi și păguboase cu tume.

Democrația înseamnă mai ales caputerea să nu se concentreze în aceleași mâini, ca în permanență să existe uncontrol reciproc al instituțiilor și pârghii prin care poporul să-și struneascăreprezentanții ce au tendința de a deraia de pe calea cea dreaptă. Așa vatrebui să alegem și în disputa finală.

MF

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente