Noua Strategie națională de ordine și siguranță publică, aprobată, recent, de Guvern, pune un accent deosebit pe combaterea extremismului violent și a terorismului, precum și pe stoparea amenințărilor de tip hibrid și a celor de natură cibernetică.
Pentru aceasta, vor fi utilizate mijloace moderne de luptă, inclusiv Inteligența Artificială, iar printre structurile care primesc atribuții să se ocupe de aceste fenomene regăsim Serviciul de Protecție și Pază și celebra unitate „Doi și-un Sfert” – serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne. Această din urmă instituție va „peria” mediul online, în căutare de manifestări antisemite, xenofobe, accentele de radicalizare și discursurile care incită la ură. Strategia atrage atenția că principalul mijloc de propagare a acestor manifestări este mediul online, în special rețelele de socializare, care vor fi supravegheate continuu.
În documentul aprobat se menționează că ordinea publică, ca parte componentă a securității naționale, reprezintă „starea de legalitate, de echilibru și pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a măsurilor legale și de comportament civic, inclusiv în mediul digital”, iar viziunea Strategiei urmărește două subslogane, respectiv acela potrivit căruia „vom dezvolta mecanisme anticipativ-preventive necesare detectării și eliminării timpurii a amenințărilor energetice la adresa ordinii și siguranței publice”, precum și acela conform căruia „vom securiza frontierele externe naționale și ale Uniunii Europene, astfel încât cetățenii români să se simtă în siguranță oriunde în spațiul european”.
Pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au crescut insecuritatea în UE
În această Strategie se menționează că, în ultimii doi ani, nivelul de securitate al Uniunii Europene a cunoscut schimbări rapide, cauzate de o serie de probleme și provocări diferite, manifestate pe teritoriul statelor membre, cum ar fi acte de terorism, probleme de ordin economic, dezastre naturale, fenomene meteorologice extreme, pandemia de COVID-19, conflictul militar declanșat de Federația Rusă în Ucraina, care au amplificat alte fenomene precum migrația ilegală, criminalitatea organizată gravă, traficul de droguri, de persoane, de bunuri cu produse sanitare și medicale sau atacuri cibernetice.
Un palier accentuat în acest document, despre care Guvernul susține că poate genera riscuri și vulnerabilități la adresa siguranței publice, este reprezentat de „acțiunile de dezinformare, amenințările hibride, activitățile cibernetice malițioase, precum și criminalitatea informatică, sub toate formele ei de manifestare”. „Dintre elementele menționate, amenințările hibride reprezintă un risc aparte. Ne referim aici la disimularea obiectivelor finale ale agresorilor statali și la angrenarea unor mijloace convenționale și neconvenționale pentru obținerea unor rezultate asimetrice, trans-sectoriale”, se mai precizează în document, inițiatorul adăugând că „urmare a conflictului armat dintre Federația Rusă și Ucraina, primele efecte au fost reprezentate de instabilitatea economică, fluxurile migratorii și criza alimentară generată de presiunile exercitate asupra lanțurilor de aprovizionare din zona de Vest a Regiunii extinse a Mării Negre. Astfel, s-a impus adaptarea priorităților stabilite, în acord cu măsurile dispuse la nivel internațional și național, pentru gestionarea, la nivelul structurilor de ordine publică, a efectelor generate de afluxul refugiaților ucraineni, care a provocat cea mai mare și mai rapidă criză generată de strămutarea populației, după cel de-Al Doilea Război Mondial, până în prezent, în Europa”.
Instrumentele moderne de plată, ținta atacatorilor și în România
Strategia precizează, printre altele, faptul că în România, criminalitatea informatică se structurează pe un trend ascendent, fiind strâns legată de evoluția în domeniul tehnologiei informațiilor de la nivel european și mondial, la nivelul țării noastre înregistrându-se din ce în ce mai multe cazuri în care cetățenii români sau companiile private din România sunt victime ale diferitelor forme de manifestare a criminalității informatice, respectiv fraude informatice sau fraude cu instrumente de plată electronică (carduri bancare), inclusiv atacuri de tip ATM malware sau BlackBox, îndreptate împotriva bancomatelor, pornografia infantilă prin sisteme informatice sau atacuri împotriva sistemelor informatice.
Însă în România, terorismul și radicalizarea în scop terorist se manifestă, atrage atenția acest document, punctual, „ideologiile extremist-teroriste având incidență atât la nivelul unor cetățeni străini prezenți pe teritoriul național, cât și la nivelul unor cetățeni români”. „Oportunitățile și avansul tehnologic asociate domeniului IT&C sunt speculate de entități teroriste și extremiste, pentru punctarea, radicalizarea și, în final, recrutarea unor persoane, spectrul activităților vizate în acest sens încadrându-se în aria celor de sprijin, pe linia propagandei, a strângerii de fonduri și a facilitării deplasării în spațiul european ori a oricăror alte activități în beneficiul entităților”, se afirmă în documentul citat.
Narativele ostile, propagate prin campanii de denigrare cu ținte precise
De asemenea, se mai arată că, din perspectiva amenințărilor hibride, „propagarea accelerată a informațiilor privind evenimente cu puternic impact emoțional, cum ar fi cele în care sunt implicați membri ai unor grupări infracționale organizate, dar și creșterea semnificativă a numărului de informații eronate și dezinformări disponibile în spațiul public, contribuie la amplificarea artificială a unor evenimente, la deturnarea în scop violent a unor manifestații publice, precum și la divizarea treptată și la polarizare socială”.
În acest context, Executivul subliniază și „utilizarea tot mai frecventă a unor instrumente și mijloace cibernetice, respectiv a platformelor media de socializare în operațiunile de acest tip, inclusiv prin derularea unor campanii de denigrare cu ținte precise, relevanța acestora fiind asigurată de posibilitatea anonimizării scopurilor reale, de impactul amplificat artificial, de viteza ridicată de propagare a narativelor ostile și de gradul mare de accesibilitate al publicului țintă”.
SPP și DGPI, puse să păzească România de terorism și incitare la ură în mediul online
Pentru înlăturarea agravării acestor situații, Strategia națională de ordine publică își propune atingerea mai multor obiective. Unul dintre acestea se referă la combaterea riscului de radicalizare, a extremismului violent și a situațiilor de risc terorist. Iar aici sunt menționate mai multe instituții cu responsabilități în domeniu, printre care regăsim și… Serviciul de Protecție și Pază, structura care se ocupă exclusiv cu paza și protecția demnitarilor, în special ale președintelui României. Pe lângă SPP, responsabile în domeniu mai sunt desemnate Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării și autoritățile publice locale.
Toate aceste instituții vor trebui să contribuie la „consolidarea cadrului normativ și de cooperare, în vederea revizuirii capabilităților de prevenire și de combatere a fenomenelor radicalizării și terorismului”. De asemenea, aceste structuri trebuie să lucreze și la „eficientizarea mecanismelor de cooperare la nivel local cu comunitatea, cu ONG-urile și cu instituțiile care au responsabilități în domeniul educației, sănătății, asistenței și protecției sociale a muncii, în vederea prevenirii și combaterii fenomenelor de radicalizare și a terorismului”.
Compania care și-a adjudecat acest contract este SC Trident Servicii și Mentenanță SA, care, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), este controlată de trei firme celebre. Este vorba despre SC TIU Investments and Management SRL (cu 0,9091%), despre SC Certign SA (cu 47,2727%) și despre SC UTI Construction and Facility Management SA (cu 51,8182%), toate controlate de la fel de cunoscutul om de afaceri Tiberiu Urdăreanu (FOTO).
Această companie va livra Camerei Deputaților aparate cu Raze X, porți detectoare și detectoare portabile de metale, destinate controlului tehnic antiterorist, cu care se vor controla bagajele de mână, coletele, trollerele și gențile de scule, echipamentele tehnice, dispozitivele și echipamentele de transmisie TV, precum și diverse alte obiecte.
