Curtea Constituțională a României va analiza pe 28 noiembrie 2024 două cereri depuse de candidații Sebastian Constantin Popescu și Cristian Vasile Terheș pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Aceștia invocă posibile fraude și nereguli în organizarea alegerilor, inclusiv acuzații de finanțare ilegală și manipulare a opiniei publice.
Curtea Constituțională a României urmează să analizeze două cereri depuse de candidați la președinție, Sebastian Constantin Popescu și Cristian Vasile Terheș, pentru anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Aceste cereri au fost înregistrate la CCR și urmează să fie discutate azi 28 noiembrie 2024, cu începere de la ora 11:00, potrivit Antena 3 CNN.
Cererile invocă posibile fraude și nereguli în organizarea și desfășurarea alegerilor, care ar fi influențat rezultatele. Potrivit legislației, alegerile pot fi anulate doar în caz de fraudă dovedită, iar contestațiile depuse de cei doi candidați sunt bazate pe presupuse încălcări ale legii privind finanțarea campaniilor electorale.
„Rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România.
Sebastian Constantin Popescu, candidat din partea Partidului Noua Românie, cere anularea alegerilor pe motivul unui presupus comportament fraudulos al altui candidat, Călin Georgescu, care ar fi încălcat legislația privind finanțarea campaniei. Popescu acuză faptul că Georgescu ar fi primit sprijin financiar ilegal din afaceri externe și nu ar fi declarat sursele de finanțare, ceea ce ar fi constituit o formă de manipulare electorală.
Conform cererii, campania lui Georgescu a fost susținută masiv pe rețelele sociale prin materiale video și postări care nu au fost reflectate în declarațiile de cheltuieli, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă financiară și nereguli în desfășurarea campaniei.
