În plin sezon rece, România este obligată să importe gaze din cauza reducerii semnificative a stocurilor disponibile comparativ cu aceeași perioadă din anii precedenți.
România se confruntă cu o situație critică pe piața gazelor naturale, înregistrând un ritm accelerat de consum al rezervelor. Deși iarna nu s-a încheiat, volumul de gaze extras din depozite a depășit deja nivelul utilizat pe tot parcursul sezonului rece anterior, conform Ziarului Financiar, citat de stiripesurse.ro. Aceasta este o tendință care plasează România peste media Uniunii Europene în ceea ce privește exploatarea rezervelor, gazele fiind utilizate atât pentru necesarul intern, cât și pentru exporturi către Republica Moldova.
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, România a consumat în ultimele trei luni mai mult de jumătate din gazele stocate, ceea ce a dus la o scădere drastică a gradului de umplere a depozitelor – de la 100% în noiembrie la doar 42% în prezent. Comparativ, anul trecut, la finalul lunii martie, depozitele erau încă pline în proporție de 50%.
Această exploatare intensivă a rezervelor a avut un impact direct asupra pieței, determinând o creștere abruptă a prețurilor gazelor în ultimele două săptămâni.
Pe piața spot a Bursei Române de Mărfuri (BRM), prețurile au înregistrat un avans considerabil, depășind chiar valorile de referință din Europa. În timp ce pe bursa olandeză TTF prețul gazului se situează la 53 euro/MWh, în România a ajuns la 62 euro/MWh, marcând un salt de aproape 50% față de nivelurile din urmă cu două săptămâni.
Importuri și exporturi: România între necesități și obligații
Pentru a-și acoperi consumul intern, România este nevoită să apeleze la importuri de gaze. Conform datelor Transgaz din 7 februarie, producția internă a fost de 24 milioane metri cubi, în timp ce 19,8 milioane metri cubi au fost extrase din depozite. Totodată, 12 milioane metri cubi au fost importați prin punctul de intrare Negru Vodă, din Bulgaria.
În paralel, România continuă să livreze gaze către vecinii săi. Republica Moldova primește 5,9 milioane metri cubi prin Ungheni, iar Ucraina 1,6 milioane metri cubi prin Isaccea 1.
Tensiunile din piață sunt amplificate și de comparația cu alte state din regiune. Ungaria, de exemplu, dispune de rezerve mai consistente, având depozitele de gaze umplute în proporție de 54%, echivalentul a 36 TWh, în timp ce România mai are disponibile doar 14 TWh.
Criza gazelor se adâncește: Blocaj la Alexandroupoli și dependență crescută de Rusia
Închiderea neașteptată a terminalului LNG de la Alexandroupoli a perturbat și mai mult piața gazelor din regiune, afectând România, care depinde de aprovizionarea prin Grecia și Bulgaria. Incidentul, survenit într-o perioadă de vârf a cererii, a redus disponibilitatea gazelor non-rusești, amplificând presiunea asupra aprovizionării.
Pe fondul scăderii livrărilor de GNL din SUA, Qatar și Algeria, importurile din Rusia prin TurkStream au crescut considerabil, alimentând suspiciuni privind influențele economice menite să favorizeze gazul rusesc în Europa.
Criza gazelor nu afectează doar România, ci întreaga Uniune Europeană, unde depozitele subterane au scăzut la un grad mediu de umplere de 50%, față de 58% la sfârșitul iernii trecute. Reaprovizionarea va fi mai dificilă și mai costisitoare, deoarece Europa se bazează tot mai mult pe gazele lichefiate pentru a înlocui livrările rusești prin Ucraina.
Deși SUA rămâne principalul furnizor de GNL pentru Europa, cererea crescută din Asia limitează cantitățile disponibile. Analistul Natasha Fielding avertizează că scăderea importurilor de GNL și consumul ridicat din rezerve vor amplifica presiunea asupra prețurilor în sezonul rece următor.
