miercuri, februarie 28, 2024
AcasăsusDin 8 spitale regionale, vom avea doar 3

Din 8 spitale regionale, vom avea doar 3

Multe unități din rețeaua școlară și sanitară își desfășoară activitatea în clădiri improprii, care, din cauza vechimii lor foarte mari, sunt un real pericol.

Majoritatea unităților sanitare spitalicești funcționează în clădiri construite în perioada 1900-1970, iar 68 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile ridicate înainte de anul 1900. Din cauza vechimii și structurii arhitecturale a clădirilor, multe dintre acestea nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale.

În plus, o mare parte dintre unitățile spitalicești nu dețin autorizație de prevenire și stingere a incendiilor, ceea ce reprezintă un factor major de risc. La nivel național există un număr de 368 de unități sanitare cu paturi (spitale), din care 58 de unitățile sanitare în subordinea Ministerului Sănătății, 31 de unități sanitare în reţeaua proprie a altor ministere și 279 de unități sanitare publice cu paturi în subordine locală.

Cu excepția refuncționalizarii imobilului Spital Clinic de Urgență Iași pentru amenajarea Institutului Regional de Oncologie Iași și a obiectivului de investiții „Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6E)”, în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi în perioada 2014-2021.

„Deși managementul unităților sanitare împreună cu reprezentanții autorităților publice locale au manifestat, în general, un real interes pentru asigurarea spațiilor și dotărilor adecvate, identificăm faptul că elementele fundamentale pentru desfășurarea în condiții optime a activităților medicale la majoritatea unităților sanitare nu sunt incluse într-un program național și/sau regional de dezvoltare a infrastructurii spitalicești.

În perioada 2014-2021, la nivelul unităților sanitare spitalicești publice au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat”, subliniază reprezentanții CCR într-un raport de audit.

Principalele aspecte reținute:

– La nivelul Ministerului Sănătății nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate; 

– Datele și informațiile utilizate de Ministerul Sănătății nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații, analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar;

– Majoritatea unităților sanitare spitalicești dețin clădiri construite în perioada 1900-1970; 

– 68 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900. Din cauza vechimii și structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcționează spitalele nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale;

– În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. 

– O mare parte din unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc. 

Finanțarea prin PNRR se face mai mică

În februarie anul acesta, Guvernul a aprobat o listă cu 27 de spitale care urmau să primească o finanțare de 2,2 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lista cuprindea spitale noi care vor fi construite în întregime, corpuri noi de clădiri, precum și reabilitarea unor spitale sau corpuri de spital deja existente. În luna septembrie, Executivul a decis să taie 740 de milioane de euro din suma inițială prevăzută. Cu toate acestea, el a transmis că toate proiectele cuprinse în lista din februarie vor merge mai departe, doar că se va apela la credite. Amputarea listei a creat mari nemulțumiri în țară, pentru că beneficiarii investițiilor nu au fost informați în prealabil de intenția Guvernului și au fost puși în fața faptului împlinit.

Mai mult, unele dintre proiectele scoase din lista PNRR erau deja în faza de licitație, fiind depuse și ofertele la unele. La vremea respectivă, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, declara că eliminarea celor șase spitale a fost cauzată de diminuarea alocării pentru Componenta 12 „Sănătate” cu 26% (740 de milioane de euro), însă acestea vor primi finanţare de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Ce investiții au fost tăiate

Pe lista proiectelor care au pierdut finanțarea prin PNRR se numără:

– Construire, dotare și amenajare a Spitalului de Obstetrică Ginecologie Buftea și desființare construcții existente (C1-C15), relocarea stației de oxigen și relocarea gospodăriei apă (96 mil. euro);

– Construire Corp nou Departament Sănătatea mamei și copilului Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța (142 mil. euro)

– Construcția de secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie, pediatrică și pediatrie Arad – unități noi (95 mil. euro);

– Construcția Spitalului de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota într-o nouă locație (202 mil. euro);

– Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (96 mil. euro);

– Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – Relocarea și modernizarea activității secției de oncologie și înființare compartiment cardiologie intervențională (46 mil. euro);

Aproximativ 45% din clădirile existente în sectorul de sănătate pot avea un nivel ridicat de vulnerabilitate la seism, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. Informația apare în Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic intrată în vigoare anul trecut, în decembrie. 

Vom avea doar 3 spitale regionale

În România se vorbește de mai mulți ani despre construcția a opt spitale regionale. Până acum nu s-a construit niciunul, dar lista s-a făcut mai mică, mai figurând pe ea doar trei. Este vorba despre Spitalele Regionale de Urgență (SRU) Iași, Cluj și Craiova. Proiectele au fost finalizate și au intrat deja în faza de licitație. Pentru construcția celor trei unități spitalicești sunt prevăzute investiții cumulate de peste două miliarde de euro, din care cele mai mari sume vor veni din Programul Sănătate 2021-2027, respectiv circa 1,25 de miliarde de euro. Celelalte surse de finanțare sunt: Programul Operațional Regional 2014-2020 (141 de milioane de euro), împrumuturile de la Banca Europeană de Investiții, în valoare totală de 923 de milioane de euro (250 de milioane de euro pentru SRU Iași, 305 milioane de euro pentru SRU Cluj și 368 de milioane de euro pentru SRU Craiova), precum și sume ce vor fi alocate de la bugetul de stat.

- Advertisment -spot_img

Cele mai populare

Comentarii recente