Frumuseţea din afară este plină de fală şi de multă nebunie şi te aruncă în gelozie şi adeseori te face să bănuieşti lucruri necuviincioase. Dar tu zici că dragostea aceasta îţi dă plăcere? O lună sau două sau cel mult un an, şi mai departe nu! Iar apoi minunea se veştejeşte după obişnuinţa îndelungată cu ea. Iar cele care au fost acoperite de frumuseţe rămân: mândria, lipsa de minte, dispreţul.
Ascultă Scriptura, care zice: „Mică între zburătoare este albina, dar împărăteasa dulceţilor este roadă ei” (Isus Sirah 11, 3). Făptură a lui Dumnezeu este femeia şi nu pe ea o batjocoreşti, ci pe Cel ce a făcut-o. Ce ţi-a făcut femeia?
N-o lăuda pentru frumuseţea ei! Căci atât lauda, cât şi ura şi dragostea care se ivesc din pricina frumuseţii din afară ţin de sufletele neînfrânate .
Unde este dreptatea ta, dacă nu ai dragostea? De ce n-ai plâns mai bine pentru sufletul lui? Ba, tu l-ai şi gonit.
Caută frumuseţea sufletului! În cazul ei nu e aşa, dragostea întemeiată pe frumuseţea sufletească, odată începută, rămâne cu tărie, fiindcă e vorba de frumuseţea sufletului şi nu a trupului. Urmează Mirelui Bisericii!
Nemăsurată bunătate a lui Dumnezeu, care pe toţi îi cheamă, căci El voieşte ca toţi să se mântuiască. Slavă iubirii lui de oameni! Să nu ne mai îndreptăm numai după Lege. Că Hristos ne-a răscumpărat pe noi din blestemul Legii. Lui se cuvine slavă în veci. Amin .(Sfântul Ioan Gură de Aur)
