Acasă Editorial Editorial - Scandaluri

Editorial – Scandaluri

Pe măsură ce ziua alegerilor se apropie, scena publică românească începe să fie bântuită de multe și semnificative scandaluri. În cele ce urmează ne
propunem să abordăm unele dintre ele, încercând să sesizăm și să producem câteva considerații pe marginea lor din perspectiva unei persoane mai puțin
implicate în politica activa și, de aceea, eliberat din constrângerile apartenenței la un grup doctrinar sau de interese anume.
1.Ordonanța „traseiștilor”.
Nu vom osteni în a sublinia imoralitatea unui asemenea act, fără precedent, de a suspenda pe o perioadă determinată (!!) aplicarea legii privind
interzicerea migrației politice, o lege corectă și salutară, chiar dacă incompletă (parlamentarii s-au
auto-exceptat de la prevederile ei). Ordonanța, dată în preajma alegerilor, stabilește, cum ar veni, că un lucru ce este, în principiu ilegal, devine
temporar, respectiv până o cer interesele puterii, legal, după care redevine ilegal.
Aplicarea ordonanței a fost și este acompaniată de episoade cvasi-comice. De exemplu, motivația. Cică nu se puteau constitui majorități în consiliile
locale. Poate nu se puteau constitui majorități agreate, pentru că majorități se pot constitui oriunde și oricum.
Apoi, după debutul primelor acte migratorii, a explodat bomba cum că PLR, unul dintre principalii beneficiari ai ordonanței nefiind un partid
înregistrat, noii aderenți se vor trezi în aer, cu mandatul pus în cuiul amintirilor.
Același lucru se va întâmpla dacă Curtea Constituțională, în baza unei decizii a instanței, va declara neconstituțional actul menționat. Desigur nu ne
gândim la vreo sesizare a CC de către Avocatul Poporului (sic!), Victor Ciorbea, despre care am aflat că are datorii la bănci de vreo 1.500.000 de euro. Curat, independent, curat, al poporului!
2. Studii superioare fără bac.
O altă ordonanță năstrușnică stipulează că sărmanii absolvenți care au eșuat în promovarea bacalaureatului să aibă acces totuși la forme ale
învățământului (cică) superior, cu condiția promovării pe parcursul unui an școlar a acestui dificil examen. O idee care a mai fost lansată pe piață sub
forma unui balon de încercare și pe vremea ministeriatului suavei Katy. Inițiativă care reia cumva epoca anilor 50, atunci când cei selecționați de marele
partid pentru a urma niscaiva studii superioare săreau chiar peste tot ciclul liceal.
Oricum,avem o sumedenie de bacalaureate, de vară, de toamnă, de primăvară, mai nou. N-ar mai lipsi decât un bac perpetuu, la orice oră din zi și din
noapte. Faptul că ulterior, după ce lumea a cam sărit în sus, ministrul de resort s-a grăbit să ne convingă că nu e vorba de facultăți, ci de colegii, nu prea a convins pe nimeni. Până una alta, cu atâți oameni școliți, nu ne rămâne decât să importăm niște meseriași din China, că tot ne-am redescoperit vechi prietenii și tovărășii.

3. Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc

După ce ani de zile s-au străduit să convingă că autonomia înseamnă doar libertăți și drepturi de ordin cultural și identitar și nicidecum autonomie teritorială
pe criterii etnice, iată că noul proiect a UDMR privind autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc dorește crearea unei adevărate republicuțe cvasi-independente în
miezul României, care merge chiar mai departe decât fosta Regiune Autonomă Maghiară, instituită după al doilea război mondial. Se vorbește de executiv,
legislativ, putere judecătorească autonomă și ea, președinte, drapel, stemă, patrimoniu inalienabil, etc.
Măcar acum e mai limpede de ce actualele reglementări, destul de generoase, de altminteri, în domeniul drepturilor minorităților nu sunt satisfăcătoare din
perspectiva UDMR. Raportate la cele de mai sus, desigur. Cerințele, puse mai ales într-un context regional tulbure, sunt de natură să adâncească și mai mult
neîncrederea perenă dintre majoritate și minoritari. Rămâne să sperăm doar că oamenii de rând, care în general au cu totul alt fel de agendă decât
politicienii, să nu se lase antrenați în asemenea tentative pernicioase de destabilizare a păcii interetnice, care părea să se fi instaurat de o bucată de
vreme.
Vom încheia observând că fiecare din aceste scandaluri, la care se vor adăuga neîndoielnic și altele, trebuie citite și într-o cheie electorală. Putem
să folosim în cazul lor celebra întrebare a criminaliștilor: „Cui prodest? (Cui folosește?)

Mihail Fodor

- Advertisment -

Cele mai populare

Educația și școala,sacrificate în continuare

Într-un număr de 305 de școli elevii fac luni cursuri exclusiv online, potrivit ultimelor date transmise de către Ministerul Educației, în contextul în...

PNL SATU MARE – LA UN PAS DE O VICTORIE ISTORICĂ!

După o campanie extrem de eficientă, în care candidații PNL Satu Mare au transmis alegătorilor mesajele cele mai...

Mi-ar fi rușine,Viorel Buda!

Se spune că o campanie electorală nu este doar un prilej de confruntare între competitori, ci și - de multe ori -...

Cu respect! Totuși…cine sunteți?

Am avut parte zilele acestea de o adevărată năvală de candidați pentru alegerile locale, semn că pofta de ciolan nu a putut...

Comentarii recente