Foștii președinți ai Ucrainei, Leonid Kravciuk, Leonid Kucima și Viktor Iușcenko, au discutat în cadrul unei întâlniri despre manifestațiile de la Kiev, convenind asupra faptului că actualul Guvern ar trebui să-și dea demisia, a anunțat marți ziarul ucrainean Segodnya în pagina electronică.
Premierul ucrainean, a cărui poziție a fost consolidată prin respingerea moțiunii de cenzură marți, urma să conducă miercuri dimineața o ședință a Consiliului de miniștri, în timp ce mobilizarea în stradă nu dă semne că ar slăbi.
Opoziția ucraineană, care vrea înlăturarea puterii în urma eșecului integrării europene a Ucrainei și reprimării unor manifestații pro-UE, a rămas mobilizată marți, în pofida respingerii moțiunii de cenzură vizând Guvernul.
După vot, 20.000-30.000 de manifestanți s-au reunit în Piața Independenței, un loc simbolic al „revoluției potrocalii” din 2004.
„Vă îndemn să nu renunțați. Avem nevoie de o nouă putere”, le-a cerut manifestanților Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziției.
„Suntem aici pentru a face revoluție. Vom rămâne aici până la victorie, nu ne este frică de nimic”, a declarat pentru AFP un manifestant, Anatoli Krilușin, în vârstă de 65 de ani, acuzând Guvernul că a „trădat poporul”.
Parlamentul a respins marți o moțiune de cenzură vizându-l pe Mikola Azarov și Guvernul său, acuzat de opoziție că este vinovat personal pentru violențele comise de polițiști asupra manifestanților și că a „vândut Ucraina Rusiei”.
Doar 186 de deputați au susținut moțiunea inițiată de trei grupuri parlamentare ale opoziției, în contextul în care erau necesare 226 de voturi pentru adoptarea ei.
Trei manifestanți acuzați că au provocat tulburări duminică, în fața administrației prezidențiale, au fost arestați marți, potrivit Interfax.
Președinția este protejată, de atunci, de mai multe cordoane ale poliției și forțelor antirevoltă.
Spre deosebire de evenimentele din 2004, anumite manifestații au fost reprimate în mod violent în ultimele zile. Au fost răniți peste 100 de polițiști, studenți și jurnaliști.
Președintele Viktor Ianukovici a optat să plece din Ucraina marți, într-o vizită de stat de trei zile în China, unde este prevăzută semnarea unor acorduri economice. Această vizită va fi urmată de o deplasare în Rusia, țara care a jucat un rol decisiv în decizia Ucrainei de a nu semna un acord de asociere cu UE.
Foștii președinți ai Ucrainei consideră că actualul Guvern trebuie să demisioneze
Ei au apreciat că acțiunile autorităților de la Kiev au provocat o criză politică acută în Ucraina.
„Cauza acestei crize este soluționarea inconsecventă a problemei privind integrarea europeană și anume, refuzul de a semna, la Vilnius, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și neanunțarea acestei decizii din timp”, a declarat primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk (1991-1994).
„Schimbarea rapidă a poziției a dus la izbucnirea unor proteste și, astăzi, aceste proteste reprezintă o amenințare pentru stabilitatea în țară și pentru integritatea Ucrainei. Acest fapt ar putea avea consecințe politice și economice grave”, a adăugat el.
În opinia foștilor președinți ucraineni, puterea ar trebui să inițieze un dialog atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia.
„Considerăm că puterea ar trebui să inițieze imediat un dialog cu Uniunea Europeană, iar Guvernul să demisioneze într-un mod european civilizat”, a afirmat Kravciuk, subliniind că „cele mai importante valori pentru Ucraina, democrația și libertatea, sunt în pericol”.
„Condamnăm cu fermitate utilizarea forței împotriva manifestanților pașnici. Legile și Constituția prevăd dreptul fiecăruia la liberă exprimare”, a declarat fostul lider politic pentru ziarul Segodnya.
„Vrem ca în țară să fie pace și liniște, să fie asigurate relațiile strategice cu alte state, inclusiv cu Rusia. Sperăm că puterea va auzi dorințele poporului”, a adăugat Kravciuk, susținut de Kucima (președinte al Ucrainei în perioada 1994-2005) și Iușcenko (2005-2010).
Președintele ucrainean, Viktor Ianukovici a renunțat, săptămâna trecută, la negocierile Ucrainei în vederea semnării acordului de asociere cu UE. Această decizie a dus la organizarea unor manifestații proeuropene în mai multe orașe din Ucraina. Ulterior, forțele de ordine au intervenit în Piața Independenței din Kiev, unde aproximativ 1.000 de manifestanți rămăseseră în urma protestelor de vineri.
