Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare și, adesea, evoluează fără simptome, motiv pentru care este supranumită „ucigașul tăcut”. Specialiștii atrag atenția că o stare aparent bună nu garantează valori normale ale tensiunii, iar măsurarea regulată rămâne singura metodă sigură de monitorizare.
Tensiunea arterială este exprimată prin două valori: presiunea sistolică (forța cu care sângele este pompat în artere) și presiunea diastolică (presiunea din vase când inima se relaxează). O tensiune optimă este considerată sub 120/80 mmHg, iar valorile ușor crescute impun adoptarea unui stil de viață sănătos.
Potrivit medicului Cornelia Hrubaru, hipertensiunea este diagnosticată atunci când, după măsurători repetate, tensiunea depășește 140/90 mmHg.
- Gradul I: 140–159/90–99 mmHg – necesită schimbări importante ale stilului de viață și, în funcție de riscul cardiovascular, tratament medicamentos.
- Gradul II: 160–179/100–109 mmHg – riscul de complicații crește, iar medicația devine esențială.
- Gradul III: peste 180/110 mmHg – situație care impune evaluare medicală rapidă.
Dacă aceste valori sunt însoțite de dureri puternice în piept, dificultăți de respirație, tulburări de vedere, slăbiciune la nivelul unui membru sau durere de cap severă apărută brusc, poate fi vorba despre o urgență hipertensivă, iar ajutorul medical trebuie solicitat imediat.
Pentru măsurători corecte, medicii recomandă evitarea cafelei, alcoolului și fumatului cu 30 de minute înainte, relaxarea timp de cinci minute și efectuarea a două măsurători consecutive. Valorile ar trebui notate într-un jurnal și prezentate medicului pentru o evaluare adecvată.
